— Da, Domnule Ma…
— Ai sa faci cum ?i-am zis?
— Po?i fi sigur ca am s-o fac, Domnule ?i Maestre, dar a? mai vrea sa ?tiu…
— Iar eu — continua raposatul cu glas puternic, de tunet — a? vrea sa ?tiu numai cand ai sa pleci odata de-aici! Indrazne?te inca o data sa patrunzi in mormantul meu, ?i-ai sa ramai cu gura cascata… De fapt, nu-?i promit nimic concret — ai sa vezi singur. Po?i sa-l salu?i din partea mea pe Clapau?ius al tau ?i sa-i spui acela?i lucru. Ultima oara, cand i-am transmis din inva?aturile mele, se grabea intr-atata, ca nu s-a obosit nici macar sa- mi mul?umeasca a?a cum se cuvine. O, maniere, ce maniere ave?i voi, constructorii a?tia capabili, geniile astea, talentele astea, care n-au in cap decat gargauni!
— Domnule… — incepu Trurl, dar in mormant ceva trosni, ?uiera parca, butonul apasat in carcasa sari inapoi ?i o lini?te adanca se instapani la loc in cimitir, avand drept bland ecou fo?netul de ramuri. Trurl scoase un oftat, se scarpina pe cap, mai zabovi ni?el, surazand, cu gandul la Clapau?ius, a carui uimire ?i ru?ine o ghicea de pe acum, inainte de a-l vedea, facu o plecaciune impunatorului monument funerar, ?i apoi, intorcandu-se pe calcaie, vesel ca un sticlete ?i mul?umit de sine peste masura, o zbughi spre casa, de parca l-ar fi manat cineva din urma.
1
in limba polona
2
in limba polona
