Robotii de pe Aurora

— Nu? Din care alt motiv?

— Poate iti aduci aminte ca m-ai intrebat de ce am fost trimis sa te insotesc, cand ne-am intalnit prima oara pe aceasta nava. Am raspuns ca asta s-a intamplat ca sa ti se ofere ceva familiar in chip de speranta si ca sa fiu eu multumit. Tocmai voiam sa-ti spun cel de-al treilea motiv, cand am fost intrerupti de Giskard cu vizorul si cu materialul de vizionat — apoi ne-am lansat intr-o discutie despre roboticid.

— Si nu mi-ai spus niciodata cel de-al treilea motiv. Care este?

— Pai, partenere Elijah, pur si simplu ca as putea sa te apar.

— Fata de ce?

— Incidentul asupra caruia am convenit sa-l numim roboticid a starnit multe pasiuni. Ai fost chemat pe Aurora sa cauti sa demonstrezi nevinovatia doctorului Fastolfe. lar drama de pe hiperunde…

— Pe Iehova, Daneel, zise Baley nervos. Si pe Aurora au vazut lucrul asta?

— L-au vazut in toate Lumile din Spatiu, partenere Elijah. A fost un program foarte urmarit si a demonstrat clar ca tu esti un anchetator extraordinar.

— Asa ca oricine ar putea fi in spatele roboticidului ar putea la fel de bine sa fie exagerat de inspaimantat de ceea ce as putea reusi si ar risca mult ca sa impiedice sosirea mea sau ca sa ma omoare.

— Dr. Fastolfe, spuse Daneel linistit, este foarte convins ca nu se afla nimeni in spatele roboticidului, de vreme ce nici o alta fiinta umana, in afara lui, nu l-ar fi putut infaptui. Dupa parerea doctorului Fastolfe, a fost o intamplare pur si simplu neprevazuta. Oricum, exista si dintre aceia care incearca sa scoata in evidenta incidentul si ar fi in interesul lor sa te impiedice sa dovedesti asta. De aceea, trebuie sa fii aparat.

Baley facu cativa pasi repezi inspre un perete al camerei, dupa aceea inapoi la celalalt, ca si cum si-ar fi accelerat procesul de gandire prin exercitiu fizic. Intr-un fel sau altul, nu avea nici o senzatie de pericol personal. Spuse:

— Daneel, cati roboti cu aspect uman sunt in total pe Aurora?

— Vrei sa spui acum, cand Jander nu mai functioneaza?

— Da, acum cand Jander e mort.

— Unul, partenere Elijah.

Baley il privi pe Daneel contrariat. Misca buzele fara sa scoata vreun sunet: „Unul?”

In cele din urma, zise:

— Fa-ma sa inteleg, Daneel. Esti singurul robot cu aspect uman de pe Aurora?

— Sau din orice alta Lume, partenere Elijah. Credeam ca iti dai seama de asta. Eu am fost prototipul si apoi a fost construit Jander. De atunci, dr. Fastolfe a refuzat sa mai construiasca si nimeni altcineva nu are indemanarea s-o faca.

— Dar in acest caz, de vreme ce din doi roboti cu aspect uman unul a fost ucis, doctorului Fastolfe nu-i trece prin cap ca robotul cu aspect uman ramas — tu, Daneel — ar putea fi in pericol?

— Admite posibilitatea. Dar sansa ca incidentul fantastic si neverosimil de degajare mentala sa aiba loc a doua oara este minima. N-o ia in serios. Simte, totusi, ca ar putea exista sansa unui alt eveniment nefericit. Asta, cred eu, a avut un oarecare rol in trimiterea mea pe Pamant ca sa te aduc. M-a tinut departe de Aurora cam o saptamana.

— Si tu acum esti la fel de prizonier ca si mine, nu-i asa, Daneel?

— Sunt prizonier, spuse Daneel cu seriozitate, doar in sensul ca nu trebuie sa ies din aceasta incapere, partenere Elijah.

— Cum altfel poate fi cineva prizonier?

— In sensul ca persoana careia i se impun restrictii este iritata de restrictii. O adevarata detentiune este involuntara. Eu inteleg foarte bine motivul pentru care ma aflu aici si sunt de acord cu constrangerea.

— Tu, mormai Baley. Eu, nu. Eu sunt prizonier in adevaratul sens al cuvantului. Oricum, de unde stii ca aici suntem in siguranta?

— Dupa un singur lucru, partenere Elijah. Giskard este de serviciu afara.

— Este destul de destept pentru treaba asta?

— Isi intelege pe deplin ordinele. Este solid si puternic si isi da foarte bine seama de importanta misiunii sale.

— Adica este pregatit sa fie distrus, ca sa ne apere pe noi doi?

— Da, bineinteles, asa cum si eu sunt pregatit sa fiu distrus ca sa te apar pe tine.

Baley se simti rusinat. Spuse:

— Nu-ti displace faptul ca s-ar putea sa fii obligat sa renunti la existenta pentru mine?

— Asta este programarea mea, partenere Elijah, zise Daneel cu un glas ce parea ca slabeste, dar am impresia ca, salvandu-te pe tine, chiar daca n-ar fi programarea, incetarea existentei mele pare destul de banala prin comparatie.

Baley nu mai rezista. Ii stranse cu inflacarare mana lui Daneel:

— Multumesc, partenere Daneel, dar te rog sa nu ingadui sa se intample asta. Nu doresc incetarea existentei tale. Mi se pare ca pastrarea propriei mele vieti ar fi o compensatie nepotrivita.

Si Baley fu uimit sa descopere ca vorbea intr-adevar serios. Era putin ingrozit sa-si dea seama ca era gata sa-si riste viata pentru un robot. Nu, nu pentru un robot. Pentru Daneel.

10

Giskard intra fara sa anunte. Baley incepuse sa fie de acord cu asta. Robotul, ca pazitor ce-l era, trebuia sa poata intra si iesi dupa plac. Si Giskard era doar un robot, in ochii lui Baley, oricat ar fi fost de „el” si oricat nu l-ai fi pomenit pe „R”. Daca Baley s-ar fi scarpinat, s-ar fi scobit in nas, si-ar fi facut vreo necesitate fiziologica, avea impresia ca Giskard ar fi fost indiferent, nu l-ar fi condamnat, incapabil sa reactioneze in vreun fel, dar inregistrand cu raceala observatia in vreo banca interna de memorii. Asta facea din Giskard o simpla mobila miscatoare, iar Baley nu simtea nici o jena in prezenta lui. Nu fiindca Giskard l-ar fi deranjat vreodata intr-o clipa nepotrivita, se gandi Baley alene.

Giskard aduse cu el un mic aparat:

— Domnule, cred ca doriti totusi sa vedeti Aurora din spatiu.

Baley tresari. Fara indoiala, Daneel il observase enervarea, ii ghicise motivul si gasise aceasta cale de rezolvare. Era o dovada de delicatete din partea lui Daneel sa-l puna pe Giskard sa faca asta si s-o prezinte ca pe propria lui idee. Il scutea pe Baley de obligatia de a multumi. Sau asa credea Daneel.

De fapt, Baley fusese mai nervos din cauza ca era, dupa cum credea el, impiedicat inutil sa vada Aurora, decat din cauza detentiei in sine. Fusese necajit ca pierduse perspectiva in cele doua zile de la Salt. Asa ca se intoarse si-l spuse Daneel:

— Multumesc, prietene.

— A fost ideea lui Giskard, zise Daneel.

— Da, desigur, spuse Baley, zambind usor. Ii multumesc si lui. Ce-i asta, Giskard?

— Este un simulator astral, domnule. Functioneaza in general ca un receptor tridimensional si e conectat la camera de vizionare. Daca-mi permiteti sa adaug…

— Da?

— Nu veti gasi privelistea deosebit de incantatoare, domnule. N-as vrea sa fiti dezamagit inutil.

— Voi incerca sa nu ma astept la prea mult, Giskard. In orice caz, nu te voi face raspunzator de nici o dezamagire pe care as putea-o simti.

— Multumesc, domnule. Trebuie sa ma intorc la post, dar va va ajuta Daneel in legatura cu aparatul, daca apare vreo problema.

Iesi, iar Baley se intoarse catre Daneel, incuviintand:

— Cred ca Giskard s-a descurcat foarte bine. O fi el un model simplu, dar e bine proiectat.

— Si el este un robot Fastolfe, partenere Elijah… Acest simulator astral este autonom si autoreglabil. Deoarece este deja focalizat spre Aurora, trebuie doar sa atingi muchia de comanda. Aceasta il va pune in functiune si nu trebuie sa mai faci nimic. Vrei sa-l pornesti chiar tu?

— Nu-i nevoie, dadu Baley din umeri. Poti s-o faci tu.