Robotii de pe Aurora

— Asa spun dusmanii lui. Extremistii, care vor ca numai cei din Spatiu sa se raspandeasca in galaxie si pamantenii sa dispara din Univers, asa spun. Daca acesti extremisti pot forta alte alegeri in urmatoarele cateva saptamani, vor castiga cu siguranta controlul absolut al guvernului, cu rezultate inimaginabile.

— De ce acest robloc este atat de important din punct de vedere politic? Nu inteleg.

— Nici eu nu sunt sigura, spuse Demacheck. Nu pretind ca inteleg politica de pe Aurora. Presupun ca robotii cu aspect uman au fost implicati intr-un fel oarecare in planurile extremistilor si ca distrugerea i-a infuriat.

Isi increti nasul:

— Consider ca politica lor e foarte confuza si doar te-as incurca, daca as incerca s-o interpretez.

Baley se cazni sa se stapaneasca sub privirea Subsecretarei. Spuse cu voce scazuta:

— De ce ma aflu aici?

— Din cauza lui Fastolfe. Ai mai fost in Spatiu ca sa rezolvi o crima si ai reusit. Fastolfe vrea sa incerci din nou. Trebuie sa mergi pe Aurora si sa descoperi cine e vinovat de robloc. El crede ca asta e singura lui sansa de a-l alunga pe extremisti.

— Nu sunt robotician. Nu stiu nimic despre Aurora…

— Nici despre Solaria nu stiai nimic, totusi ai reusit. Vorba e, Baley, ca suntem la fel de nerabdatori ca si Fastolfe sa aflam ce s-a intamplat in realitate. Nu vrem ca el sa fie distrus. Daca se va intampla astfel, Pamantul va fi supus dusmaniei acestor extremisti din Spatiu, cu rezultate mai grave, probabil, decat tot ce au incercat pana acum. Nu vrem sa se ajunga la asa ceva.

— Nu pot sa-mi asum raspunderea asta, doamna. Sarcina este…

— Aproape imposibila. Stim asta, dar n-avem incotro. Fastolfe insista — si in spatele lui sta, deocamdata, guvernul de pe Aurora. Daca refuzi sa mergi sau noi refuzam sa te trimitem, va trebui sa facem fata furiei celor de pe Aurora. Daca te duci si reusesti, vom fi salvati si vei fi rasplatit in mod corespunzator.

— Si daca ma duc… si dau gres?

— Ne vom da silinta sa fie vina noastra, nu a Pamantului.

— Cu alte cuvinte, oficialitatile isi vor salva pielea.

— O exprimare mai blanda este ca vei fi aruncat prada lupilor, in speranta ca Pamantul nu va suferi prea mult. Un singur om este un pret bun pentru planeta noastra, spuse Demacheck.

— Mi se pare ca, de vreme ce e sigur ca voi da gres, as putea, la fel de bine, sa nu ma duc.

— Nu face pe prostul, zise Demacheck incet. Aurora te-a cerut si nu poti refuza… Si de ce ai vrea sa refuzi? De doi ani incerci sa mergi pe Aurora si te-a inversunat faptul ca n-ai reusit sa obtii permisiunea noastra.

— Voiam sa ma duc in mod pasnic, sa ajut la colonizarea altor Lumi, nu sa…

— Mai poti incerca sa obtii ajutorul lor pentru visul tau de a coloniza alte Lumi, Baley. La urma urmei, sa presupunem ca intr-adevar reusesti. De fapt, e posibil. In cazul asta, Fastolfe iti va fi foarte indatorat si va putea face pentru tine mult mai mult decat ar fi putut altfel. Iar noi iti vom fi suficient de recunoscatori pentru ajutor. Nu merita sa risti, chiar daca foarte mult? Oricat de mici ar fi sansele tale de succes daca te duci, ele vor fi zero daca nu te duci. Gandeste-te la asta, Baley, dar, te rog… nu prea mult.

Baley isi stranse buzele si, dandu-si seama, in cele din urma, ca nu avea alta alternativa, spuse:

— Cat timp am sa…

Iar Demacheck spuse, cu calm:

— Hai-hai. Nu ti-am explicat ca nu avem incotro… si nici timp? Pleci, isi privi ceasul sub forma de banda de la incheietura mainii, peste mai putin de sase ore.

5

Cosmodromul se afla in partea de est a Orasului, la periferie, intr-un sector parasit, la drept vorbind in Exterior. Totul era atenuat de faptul ca salile de asteptare si casele de bilete erau, de fapt, in Oras, iar accesul la nava se facea cu un vehicul, pe o pista acoperita. Prin traditie, toate decolarile se faceau noaptea, astfel incat o mantie de intuneric reducea in continuare efectul Exteriorului.

Cosmodromul nu era foarte aglomerat, daca se tinea seama de populatia numeroasa a Pamantului. Pamantenii paraseau foarte rar planeta, iar traficul consta in totalitate din activitati comerciale, organizate de roboti si de cei din Spatiu.

Elijah Baley, asteptand ca nava sa fie pregatita pentru imbarcare, se simtea deja desprins de Pamant.

Bentley era cu el, iar intre ei se asternuse o liniste posomorata. In cele din urma, Ben spuse:

— N-am crezut ca mama o sa vrea sa vina si ea.

Baley incuviinta din cap:

— Nici eu n-am crezut. Imi aduc aminte cum a fost cand am plecat pe Solaria. Acum e la fel.

— Ai reusit s-o linistesti?

— Am facut ce-am putut, Ben. Crede ca am sa ma zdrobesc in spatiu sau ca, de indata ce ajung pe Aurora, cei de acolo ma vor omori.

— De pe Solaria te-ai intors.

— Asta n-o face decat sa nu doreasca sa risc si a doua oara. Crede ca norocul ma va parasi. Oricum, se va descurca… Stai pe langa ea, Ben. Stai un timp cu ea si, orice ar fi, nu vorbi despre colonizarea unei noi planete. Stii ca asta o supara cel mai mult. Crede ca odata si odata o s-o parasesti. Stie ca n-o sa poata pleca si ca n-o sa te mai vada niciodata.

— S-ar putea, zise Ben. S-ar putea ca lucrurile sa stea chiar asa.

— Tu poti suporta mai usor, dar ea nu poate, asa ca nu vorbi despre asta cat timp lipsesc. Da?

— Bine… Cred ca e putin suparata pe Gladia.

Baley il privi cu asprime:

— I-ai spus…

— Nu i-am spus nici un cuvant. Dar a vazut si ea chestia aia pe hiperunde si stie ca Gladia e pe Aurora.

— Si ce daca? E o planeta mare. Crezi ca Gladia Delmarre o sa ma astepte la cosmodrom? Pe Iehova, Ben, mama ta nu stia ca siropul ala de pe hiperunde a fost nouazeci la suta fictiune?

Ben schimba subiectul cu efort vizibil:

— Ce curios — stai aici fara nici un bagaj.

— Stau aici cu prea multe. Am hainele de pe mine, nu? Cum ajung la bord, se vor descotorosi de ele. Se duc la tratament chimic, apoi dispar in spatiu. Pe urma, imi vor da haine cu totul noi, dupa ce voi fi dezinfectat, curatat si lustruit pe toate partile. Am mai trecut prin asta.

Din nou se lasa linistea, apoi Ben spuse:

— Stii, tata… si se opri brusc.

Incerca iar:

— Stii, tata… Nici de data asta nu reusi mai mult.

Baley il fixa:

— Ce vrei sa spui, Ben?

— Tata, ma simt cel mai mare natarau cand iti spun asta, dar cred ca fac bine. Tu nu esti genul de erou. Niciodata nu m-am gandit ca ai fi. Esti un tip de treaba si cel mai bun tata din lume, dar nu esti genul de erou.

Baley mormai.

— Totusi, spuse Ben, daca te gandesti, tu ai fost cel care a sters Orasul Spatial de pe harta; tu ai atras Aurora de partea noastra; tu ai initiat proiectul asta de colonizare a altor Lumi. Tata, ai facut mai mult pentru Pamant, decat toti cei din guvern laolalta. Asa ca, de ce nu esti mai apreciat?

Baley spuse:

— Pentru ca nu sunt genul de erou si pentru ca drama aia prosteasca de pe hiperunde a fost pusa pe seama mea. Mi i-a facut dusmani pe toti cei din Departament, a suparat-o pe mama ta si mi-a creat o reputatie cu care nu pot sa ma descurc.

Receptorul de la incheietura mainii licari, iar el se ridica:

— Acum trebuie sa plec, Ben.