absurd, totu?i a?a gandeam atunci. De vreme ce se intampla atatea ciuda?enii, mi-am spus, n-ar fi exclus sa dau ?i de Fechner. De aceea am coborat ca sa patrund in cate cratere voi reu?i. Dar cand am ie?it a treia oara deasupra, m-am convins ca nu voi reu?i. Imi era cu neputin?a. Trebuie sa adaug, lucru de altfel cunoscut, ca mi se facuse rau ?i am vomitat in carlinga. Nu mai cuno?team o asemenea stare; niciodata n-avusesem senza?ia de grea?a.
Intrebare: Era cumva simptomul unei intoxica?ii, Berton?
Raspunsul lui Berton: Posibil, nu ?tiu. Dar ceea ce am vazut a treia oara n-a fost o scornire a mea ?i nici o consecin?a a intoxica?iei.
Intrebare: Cum po?i ?ti asta?
Raspunsul lui Berton: Nu era o halucina?ie… halucina?ia este doar creata de propriul creier.
Intrebare: E adevarat?
Raspunsul lui Berton: Iata de ce n-a fost o inchipuire; niciodata nu voi crede una ca asta.
Intrebare: Mai bine spune ce a fost…
Raspunsul lui Berton: In prealabil trebuie sa aflu cum va fi considerat ceea ce am spus pana acum.
Intrebare: Ce insemnatate are?
Raspunsul lui Berton: Pentru mine, esen?iala. Am relatat ca am fost martorul unor fenomene extraordinare. Daca comisia va admite ca spusele mele sunt verosimile macar in propor?ie de unu la suta, astfel incat sa fie ini?iate in acest sens cercetari ale oceanului, atunci voi spune totul. Daca insa comisia va conchide ca tot ce-am afirmat reprezinta numai ni?te halucina?ii, nu voi mai spune nimic.
Intrebare: De ce?
Raspunsul lui Berton: Deoarece fondul halucina?iilor mele, oricat de profanatoare ar fi ele, e doar o chestiune a mea personala. In schimb, fondul experien?elor mele pe Solaris apar?ine tuturora.
Intrebare: Va sa zica refuzi sa mai raspunzi cat timp organele competente ale expedi?iei nu vor lua hotararea corespunzatoare? Caci in?elegi, probabil, comisia n-are competen?a sa ia o hotarare imediata.
Raspunsul lui Berton: A?a este”.
Astfel se termina primul proces-verbal. Mai exista ?i un fragment din al doilea, incheiat cu 11 zile mai tarziu.
„Pre?edintele: …luand in considera?ie toate acestea, comisia, alcatuita din trei medici, trei biologi, un fizician, un inginer mecanic ?i adjunctul conducatorului expedi?iei, a ajuns la concluzia ca intamplarile relatate de Berton constituie con?inutul unui complex halucinatoriu, evoluata sub influen?a intoxica?iei cauzate de atmosfera planetei; halucina?iile lui Berton s-au manifestat cu fenomene de ame?eala inso?ite de excitarea zonelor asociative ale scoar?ei cerebrale. A?adar, in realitate, acestor evenimente nu le-a corespuns nimic sau aproape nimic.
Berton: Ierta?i-ma. Ce inseamna „nimic sau aproape nimic”? Ce este acel „aproape nimic”? Cat este el de mare?
Pre?edintele: Inca n-am sfar?it. S-a incheiat un proces-verbal aparte pentru votul separat al doctorului in fizica Archibald Messenger, care a declarat ca, dupa opinia sa, evenimentele prezentate de Berton puteau sa se fi intamplat realmente ?i ca merita o cercetare atenta.. Asta-i totul.
Berton: Repet intrebarea pe care am pus-o.
Pre?edintele: Problema este simpla, Berton. „Aproape nimic” inseamna ca anumite fenomene reale ?i-ar fi putut declan?a halucina?iile. Chiar omul cel mai normal poate in timpul unei nop?i vijelioase sa ia un copac drept o silueta umana, cu atat mai mult se poate in?ela pe o planeta straina un observator a carui minte se, gase?te sub influen?a unei otravi. Toate astea nu-?i aduc nici un prejudiciu, Berton. Ce hotarare iei in consecin?a?
Berton: A? vrea, in primul rand, sa aflu care sunt urmarile votului separat al doctorului Messenger?
Pre?edintele: Practic, nici una. Ceea ce inseamna ca nu vor fi ini?iate cercetari…
Berton: Dar discu?ia noastra este notata in procesul-verbal?
Pre?edintele: Da.
Berton: Daca a?a stau lucrurile, a? spune atunci ca, dupa convingerea mea, nu mie mi-a adus comisia un prejudiciu — eu nu contez aici —, ci spiritului acestei expedi?ii. Conform celor declarate prima oara, nu voi mai raspunde la alte intrebari.
Pre?edintele: Asta-i tot ce ai de spus?
Berton: Da. Dar as vrea sa ma-ntalnesc cu doctorul Messenger. Este posibil?
Pre?edintele: Fire?te.”
Astfel se incheie ?i al doilea proces-verbal. In subsolul paginii era inserata cu litere marunte o nota in care se arata ca doctorul Messenger a avut a doua zi o discu?ie intima de vreo trei ore cu Berton, dupa care s-a adresat Consiliului expedi?iei, cerandu-i din nou sa ini?ieze cercetarile cerute de pilot. El afirma ca in favoarea acestora pledeaza datele suplimentare pe care i le-a imparta?it Berton, dar pe care le va putea face publice abia dupa ce Consiliul va lua o decizie pozitiva. Consiliul, reprezentat de Shannahan, Timolis ?i Trahier, a dat insa o rezolu?ie negativa, dupa care chestiunea a fost clasata.
Cartea mai con?inea fotografia, paginii unei scrisori gasite in documentele postume ale lui Messenger. Era probabil o ciorna; Ravinzer n-a reu?it sa constate daca acea scrisoare fusese expediata, nici daca ea a avut vreo consecin?a.
„…prostia lui piramidala”, incepea textul. „De teama pentru autoritatea sa, consiliul, vorbind mai concret: Shannahan ?i Timolis (fiindca opinia lui Trahier nu este luata in seama), mi-a respins cererea. Ma adresez acum direct institutului, dar in?eleg ca nu e decat un protest neoperant. Deoarece mi-am dat cuvantul, nu-?i pot imparta?i cele spuse de Berton.
Hotararea consiliului a fost influen?ata in mod evident de faptul ca autorul revelatoarelor declara?ii era un om fara nici un fel de grad ?tiin?ific, de?i nu pu?ini sunt cercetatorii care l-ar putea invidia pe acest pilot pentru luciditatea min?ii lui ?i pentru talentul sau de observator. Te rog sa-mi transmi?i cu prima po?ta urmatoarele date:
1) biografia lui Fechner cu indicarea copilariei lui;
2) tot ce ?tii despre familia ?i problemele lui familiale; se pare ca a lasat orfan un copil mic;
3) topografia localita?ii in care a crescut Fechner.
As dori sa-?i mai spun ce cred despre toate astea. Precum ?tii, dupa un timp de la plecarea lui Fechner ?i Carucci, in centrul soarelui ro?u a aparut o pata, care prin radia?ia ei corpusculara a facut imposibila legatura radio; potrivit datelor sateloidului, perturba?ia s-a manifestat in special in emisfera sudica, adica acolo unde se afla Baza noastra. Fechner ?i Carucci s-au indepartat cel mai mult de Baza, in compara?ie cu toate celelalte grupe de cercetare.
In plus, in tot decursul ?ederii pe planeta, n-am mai observat o cea?a atat de densa ?i atat de persistenta in condi?iile unui calm deplin cum a fost ceata din ziua catastrofei.
Consider ca ceea ce a vazut Berton facea parte din „opera?ia omul”, intreprinsa de monstrul gelatinos. Sursa reala a tuturor forma?iilor observate de Berton era Fechner, creierul sau supus unei analize psihice, pentru noi ininteligibile: pesemne, oceanul a reprodus experimental, a reconstituit unele urme ale memoriei (probabil cele mai persistente).
?tiu ca asta suna cam fantastic, ?tiu ca pot gre?i. Te rog, prin urmare, sa ma aju?i; ma aflu in prezent pe Alaric ?i acolo i?i voi a?tepta raspunsul.
Al tau A.”
De-abia mai puteam citi, atat de mult se inserase, cartea din mana mea devenise fumurie, ca amurgul; in cele din urma, literele mi s-au ?ters din fa?a ochilor; partea neimprimata a paginii dovedea ca am ajuns la capatul
