The Negotiator. Negociatorul

cu totii?

— N?o sa ne vina nici un ajutor de la Washington, Mel, ii raspunse Miller calm. Daca ai de gand sa schimbi lucrurile cata vreme esti in viata, atunci e mai bine sa te ocupi singur de ele. Am invatat prea bine lectia asta si ne?a costat extrem de scump.

Mel Scanlon isi scoase batista si isi sterse tanspiratia de pe frunte. Cu tot aerul conditionat din cabinetul lui Miller, Scan­lon avea tendinta de a asuda permanent. Spre deosebire de Mil­ler, prefera costumul texan obisnuit palarie Stetson, cravata bolo, ac de cravata si catarama Navajo si cizme cu tocurile inalte. Din nefericire, nu prea avea infatisare de crescator de vite pentru ca era scund si gras; dar in spatele imaginii de baiat bun se ascundea un creier ager, istet si viclean.

— Nu prea vad cum ai putea sa schimbi amplasarea acestor rezerve imense, se rasti el la Miller. Terenurile petroliere de la Hasa sunt in Arabia Saudita, asta?i realitatea.

— Nu, nu amplasarea lor geografica. Ci controlul lor poli­tic, ii raspunse Miller, si prin urmare capacitatea de a dicta pre­turile titeiului din Arabia Saudita si, deci, a celui mondial.

— Controlul politic? Te referi la o alta turma de arabi?

— Nu, ma refer la noi, zise Miller. La Statele Unite ale Americii. Daca vrem sa supravietuim, trebuie sa avem controlul asupra pretului mondial al petrolului si sa?l fixam la un nivel pe care sa ni?l putem permite, iar asta inseamna sa avem controlul asupra guvernului din Riad. Cosmarul asta de a fi mereu la che­remul catorva pastori de capre a durat destul de mult. Trebuie sa inceteze, iar Wash­ing­­tonul nu are de gand sa ia nici o ma­sura. Dar ce am eu aici ar putea.

Lua un vraf de hartii de pe birou, legate frumos in niste coperti de carton, pe care nu era nici o eticheta. Scanlon facu o strambatura.

— Mai lasa?ma in pace cu rapoartele astea, Cy, protesta el.

— Citeste, insista Miller, deschide?ti mintea.

Scanlon ofta si deschise dosarul. Titlul de pe prima pagina suna foarte simplu:

DISTRUGEREA SI CADEREA CASEI DE SAUD

— Sfinte Sisoie! exclama Scanlon.

— Nu, ii raspunse Miller. Sfanta teroare. Citeste.

Islam: Religia islamica a fost stabilita prin invataturile Pro­fetului Mahomed cam pe la anul 622 A.D., iar astazi cuprinde intre opt sute de milioane si un miliard de adepti. Spre deose­bire de crestinism, nu are preoti hirotonisiti; liderii religiosi sunt laici respectati pentru calitatile lor morale sau intelectuale. Doc­trinele lui Mahomed sunt expuse in Coran.

Secte: 90% dintre musulmani fac parte din ramura sunni (orto­doxa). Cea mai importanta minoritate o reprezinta secta siita (partiza­na). Diferenta capitala dintre acestea consta in fap­tul ca sunnitii se conduc dupa afirmatiile consemnate ale Profe­tului, cunos­cute sub numele de Hadith (traditii), in timp ce siitii se conduc dupa si acorda infailibilitate divina oricui se intampla sa fie conducatorul lor curent sau immam. Bastioanele siismului sunt Iranul (93%) si Irakul (55%). 6% dintre locuitorii Arabici Saudite sunt siiti, minoritate persecutata, plina de ura, al carei lider se afla in ilegalitate, si care lucreaza mai mult in jurul tere­nurilor petroliere de la Hasa.

Fundamentalism: Desi exista fundamentalisti si printre sunniti, patria fundamentalimului o reprezinta secta siita. Aceasta adevarata secta in cadrul sectei propovaduieste respectarea ab­soluta a Coranului, asa cum a fost ea predicata de raposatul ayatollah Khomeini, care nu a fost inca inlocuit.

Hezballah: In Iran adevaratul crez de baza fundamentalist este urmat de armata de fanatici care se autointituleaza Partidul lui Dum­ne­zeu sau Hezballah. In alte parti fundamentalistii ac­tioneaza sub alte denumiri, dar Hezballah ajung pentru scopu­rile acestui raport.

Scopuri si crezuri: Filosofia de baza impune ca totalitatea islamului sa fie readusa si, in final, toata omenirea adusa la su­punerea fata de vointa lui Allah, asa cum a fost ea interpretata si ceruta de Khomeini. In acest scop trebuie indeplinite o serie de conditii necesare, dintre care doar trei prezinta interes pentru noi. Toate guvernele musulmane existente in prezent sunt nele­gitime pentru ca nu sunt fundamentate pe supunerea necondi­tionata fata de Allah adica fata de Khomeini; orice coexis­ tenta intre Hezballah si guvernele musulmane laice este de ne­conceput; datoria divina a sectei Hezballah este de a?i pedepsi cu moartea pe toti raufacatorii care se impotrivesc islamului din intreaga lume, dar mai ales pe ereticii din cadrul islamului.

Metode: Hezballah a decretat de multa vreme ca pentru in­deplini­rea acestui scop final nu va da dovada de indurare, com­pasiune, mila, retinere sau iertare mergand chiar pana la autosacrificiu. Ei numesc aceasta Teroarea Sfanta.

Propunere: Fanaticii siiti sa fie inspirati, raliati, activati, or­ganizati si ajutati sa ii masacreze pe cei sase sute de membri conducatori care controleaza Casa de Saud pentru a distruge in acest fel dinastia si, odata cu ea, guvernul de la Riad, care urmeaza sa fie apoi inlocuit cu unul dintre printii marunti dispus sa accepte ca terenurile petroliere de la Hasa sa continue sa ffe ocupate militar de America si care sa stabi­leas­ ca pretul petrolu­lui la un nivel „sugerat' de SUA.

— Cine dracu' a scris chestia asta? intreba Scanlon lasand din mana raportul din care citise doar prima jumatate.

— Un individ pe care l?am folosit drept consultant in ulti­mele douasprezece luni, ii raspunse Miller. Vrei sa?l cunosti si tu?

— E aici?

— Afara. A sosit acum zece minute.

— Bineinteles ca vreau, zise Scanlon. Ia sa vedem si noi cine e maniacul acesta.

— Asteapta o clipa, ii spuse Miller.

Cu mult inainte ca profesorul John Cormack sa fi parasit cariera universi­tara pentru a intra in viata politica in calitate de deputat al Statului Connecticut, familia Cormack avea obiceiul sa?si petreaca vacantele de vara intr?o casa de pe insula Nantucket. In urma cu treizeci de ani cand venise acolo pentru prima data, insotit de proaspata