The Negotiator. Negociatorul

controla productia, fluxul, exportul si, mai presus de toate, redeventele din tot monopolul lor de operatii din Arabia Saudita. Cum vorbea fluent araba si se dovedise un geniu in domeniul computerelor, Easterhouse era „perfect'. Isi petre­cuse cinci ani aparand interesele firmei Aramco in Arabia Saudita si ajunsese specialist in sistemele de securitate computerizata im­potriva fraudelor si a furtu­ri­lor. In 1986, odata cu prabusirea cartelului OPEC, puterea trecuse din nou in mainile consumato­rilor iar sauditii, simtindu?se lasati in voia soartei, l?au vanat pe geniul cel infirm al computerelor, oferindu?i o avere ca sa lu­creze pentru ei in loc de IBM sau Aramco.

Easterhouse cunostea tara si istoria ei la fel de bine ca ori­care dintre basti­nasi. Inca din copilarie il incantasera povestirile despre intemeietor, seicul no­mad Abdal Aziz al Sadd, cel care, navalind din desert, luase cu asalt Fortareata Musmak din Riad si isi incepuse astfel marsul glorios catre putere. Se minunase in­totdeauna de iscusinta cu care, in cei treizeci de ani ai domniei sale, Abdal Aziz cucerise toate cele treizeci si sale de triburi din tara, unind astfel Nejd?ul cu Hejaz?ul si Hadhramant?ul, si prin casatoria cu fiicele dusmanilor invinsi reunise toale triburile acestea intr?o singura natiune sau cel putin un simulacru.

Apoi Easterhouse ajunsese sa cunoasca realitatea si admira­tia i se transfor­mase in dezamagire. Postul pe tare il ocupa la IBM ii cerea sa previna si sa detec­teze fraudele prin computer. Cu ajutorul unor sisteme nascocite de fantasticii magicieni im­berbi din America, supraveghea traducerea productiei operative de petrol in limbajul contabil si, in final, in bilanturi bancare, creand sisteme garantate apte de a fi integrate in structura mi­nisterului de finante saudit. Risipa si coruptia naucitoare ii sa­disera in spiritul puritan convingerea ca intr?o buna zi avea sa ajunga sa inlature rezultatul unui capriciu al soartei care voise ca aceas­ta uriasa bogatie si putere sa incapa pe mainile unui po­por atat de corupt; si ca el avea sa fie cel care va reinstaura or­dinea si va corecta dementele dezechilibre din Orientul Mjlociu pentru ca acest nepretuit dar al Domnului care era petrolul sa fie folosit in primul rand de Lumea Libera si de?abia dupa aceea de celelalte popoare de pe glob.

Ar fi putut sa?si foloseasca talentele innascute pentru a?si aduna o avere imensa din veniturile petroliere, asa cum faceau toti printii bastinasi, dar convin­gerile sale morale i?o interziceau. Prin urmare, pentru a?si putea implini visul, avea nevoie de sprijinul, girul si capitalul unor persoane puternice si influ­ente. Iar Cyrus Miller il chemase acum ca sa darame edificiul acela corupt si sa?l predea Americii. Tot ce mai avea de facut, era sa?i convinga pe barbarii astia de texani ca el era omul de care aveau ei nevoie.

— Colonele Easterhouse? Glasul mieros al Louisei il intre­rupse din reverie. Domnul Miller va pofteste sa intrati.

Se ridica si ramase cateva clipe sprijinit in baston pana i se linisti durerea din picior, apoi o urma in cabinetul lui Miller. Il saluta pe acesta plin de deferenta si fu prezentat lui Scanlon. Miller intra numaidecat in subiect.

— Colonele, as vrea ca prietenul si colegul meu de fata sa fie convins la fel ca si mine de posibilitatea punerii in practica a proiectului dumitale. Am mare res­pect pentru judecata lui si as vrea sa intre si el in afacerea aceasta.

Complimentul il flata pe Scanlon dar Easterhouse isi dadu imediat seama ca nu era decat o minciuna. Miller n?avea pic de respect pentru judecata lui Scan­lon, avea insa nevoie de navele acestuia pentru a importa in secret armamentul necesar pentru lovitura de stat.

— Ati citit raportul meu, domnule? il intreba Easterhouse pe Scanlon.

— Chestia cu tipii aia Hez?Boll?Ah, da. Dar e tare incalcita si plina de nume caraghioase. Cum crezi ca ai sa?i poti folosi ca sa rastorni monarhia? Si, ce?i mai important, cum ai sa predai Americii terenurile petrolifere de Ia Hasa?

— Domnule Scanlon, ca sa controlezi terenurile petrolifere de la Hasa si sa directionezi productia lor spre America este ab­solut necesar ca in primul rand sa controlezi guvernul de la Riad, aflat la sute de mile departare. Guvernul acesta trebuie neaparat transformat intr?o marioneta condusa in intregime de consilierii americani. America n?are cum sa rastoarne direct Casa de Saud reactia araba ar fi imposibila. Planul meu pre­vede incitarea unui mic grup de fundamentalisti islamici, devo­tati Teroarei Sfinte, care sa indeplineasca actiunea respectiva. Ideea ca sustinatorii Iui Khomeini detin controlul asupra penin­sulei saudite va starni valuri de panica in intreaga lume araba. Din Oman pana la sud, din Emirate pana in Kuwait, din Siria, Irak, Iordania, Liban, Egipt si Israel vom fi imediat coplesiti cu cereri, directe sau indirecte, ca America sa intervina pentru ai salva pe toti de Sfanta Teroare.

Deoarece in ultimii doi ani m?am ocupat de punerea in functiune a unui sistem computerizat de securitate interna pen­tru sauditi, stiu bine ca un astfel de grup de fanatici ai Sfintei Terori exista si ca el este condus de un imam. Acestia nutresc o ura patologica fata de rege si de fratii acestuia Mafia locala cunoscuta sub numele de Al?Fahd ca si fata de toti ceilalti vreo trei mii de printisori inruditi care formeaza dinastia. Ima­mul i?a infierat public pe acesti Prostituati ai Islamului, Pingaritori ai Sfintelor Locuri de la Mecca si Medina. Bineinteles ca a trebuit sa se ascunda, dar eu pot sa ii asigur securitatea atata vreme cat o sa avem nevoie de el pentru ca am posibilitatea de a sterge din computerul central toate informatiile referitoare la as­cunzatoarea sa. De altfel, am si stabilit deja un contact cu el printr?un membru dezamagit al omnipre­zentei si mult uratei Po­litii Religioase, Mutawain.

— Dar ce interes avem noi ca sa dam Arabia Saudita pe mana acestor lunatici? intreba Scanlon. Cu venitul actual al Arabici Saudite, de trei sute de milioane de dolari SUA pe zi drace, or sa faca un prapad absolut.

— Exact. Si nici macar lumea araba n?o sa poata sa tole­reze asa ceva. Toate statele din zona, cu exceptia Iranului, au sa apeleze la interventia Americii. Se vor face presiuni puternice asupra Washingtonului ca sa?si trimita de urgenta Fortele de In­terventie Rapida la baza pe care o are deja pregatita in Oman si in Peninsula Musadan, si de acolo in capitala Riad, si in Dhahran si Bahrein, ca sa asigure terenurile petroliere inainte ca acestea sa fie distruse pentru totdeauna. Iar dupa aceea vom fi obligati sa ramanem in continare ca sa impiedicam repeta­rea acestei actiuni.

— Si cu tipul asta, cu imamul, ce?o sa se intample? se inte­resa Scanlon.

— O sa moara, ii raspunse Easterhouse linistit, si o sa fie inlocuit de unul din printii mai neinsemnati ai dinastiei, care o sa scape din masacru deoarece va fi rapit si retinut la mine acasa tocmai in acest scop. Il cunosc foarte bine are educatie occidentala, este pro american, slab, nehotarit si betiv. Va da insa legi­timitate apelurilor lansate de ceilalti arabi pentru ca va transmite si el unul, prin radio, de la ambasada noastra din Riad. Fiind unicul spravietuitor al dinastiei, are tot dreptul sa faca apel la intrventia Americii pentru reinstaurarea legitimita­tii. Si dupa aceea are sa ramana pe veci omul nostru.

Scanlon ramase o vreme, ganditor, apoi reveni la ceea ce?l interesa.

— Si cu ce o sa ne alegem noi din toata treaba asta? Nu ma refer la SUA, ci la noi.

Miller interveni in discutie. Il cunostea prea bine pe Scanlon si stia cum avea sa reactioneze.

— Mel, daca printul asta o sa conduca la Riad si o sa fie sfatuit in perma­nen­­ta de colonelul de fata, monopolul lui Aramco va lua sfarsit. Se vor incheia contracte noi, de tran­sport, de import, de rafinare. Si ia ghici, cine va fi la capatul li­niei?