ecranele de otel care ii acoperea hublourile de sticla armata si scoasera antena radarului care avea sa ii avertizeze asupra atacurilor si antenele cu senzori care aveau sa?i ajute la ghidarea rachetelor. Echipa Pen tagonului era impresionata.
— Vom presupune, ii anunta Cobb, ca primul val de tancuri sovietice a trecut fluviul Elba in Germania de Vest peste cele cateva poduri existente precum si peste alte poduri militare ridicate peste noapte. Fortele NATO se angajasera in lupta cu primul val, fiind suficiente pentru a le face fata. Dar un al doilea val, mult mai numeros, de tancuri rusesti se iveste din padurile Germaniei de Est unde au stat ascunse pana atunci si se indreapta catre Elba. Acestea vor izbuti o strapungere a liniei frontului, urmand sa se indrepte catre granita cu Franta. Despotii, desfasurati si ingropati in Germania, pe o linie care porneste dinspre nord spre sud, au ordine precise: descoperirea, identificarea si distrugerea tancurilor inamice.
Cobb apasa pe un alt buton si in acoperisul VBL?ului se deschise o trapa. Din ea aparu o rampa pe care se afla o racheta subtire ca un creion, un tub lung de 2,5 metri, cu un diametru, de 50 de centimetri. Racheta isi porni motorasul si se avanta in vazduhul azuriu, unde se pierdu rapid pentru ca era azurie si ea. Spectatorii isi intoarsera privirile spre ecrane, pe care o camera tv de mare acuratete urmarea Kestrelul. La inaltimea de cincizeci de metri intra in functiune motorul cu reactie turbofan colateral, racheta purtatoare se stinse si se prabusi desfacandu?se in bucati, pe laturile proiectilului tasnira niste aripi scurte si butucanoase si niste eleroane care sa?l orienteze. Racheta minuscula incepu sa zboare ca un avion, continuand totusi sa urce in vazduhul de deasupra poligonului. Moir indica un urias ecran radar. Bratul circular inconjura discul fara ca pe acesta sa apara nici o imagine.
— Kestrelul este alcatuit in intregime din fibre de sticla, psalmodie Moir cu mandrie. Motorul e construit din derivati ceramici, rezistenti la temperaturi inalte, dar care nu se reflecta pe ecranul radarului. Cu putina tehnologie „stealth' pe care am introdus?o in el, asa cum vedeti si dumneavoastra, este complet invizibil, atat pentru ochiul omenesc cat si pentru cel al aparatelor. Iscalitura sa pe radar e doar cat a unui cintezoi. Ba chiar mai putin. Radarul poate detecta pasarile dupa bataia aripilor. Kestrel nu bate din aripi iar radarul pe care il avem aici este cu mult mai sofisticat decat toata aparatura pe care o au sovieticii.
In caz de razboi, Kestrel, vechiul cu adanca penetratie, poate patrunde pana la o departare intre 200 si 500 de mile dincolo de liniile inamice. In cadrul acestui test a atins o altitudine operationala de 4.500 de metri, s?a stabilit la o bataie a tubului de o suta de mile si a inceput sa se roteasca, avand o longevitate de zece ore la o suta de noduri. In acelasi timp a inceput sa urmareasca electronic ceea ce se intampla la sol. Gama lui de senzori a intrat in actiune. Ca o pasare de prada a explorat terenul de sub el, acoperind o circumferinta terestra cu diame trul de 70 de mile.
Scanerii lui infrarosii au haituit vanatul apoi au chestionat radarul cu banda milimetrica.
— Este programat sa loveasca numai in cazul in care tinta emite caldura, este alcatuita din otel si se afla in miscare, adauga Moir. Tinta trebuie sa emita suficient de multa caldura pentru a fi tanc si nu automobil, camion sau tren. Nu va lovi un incendiu, o casa in flacari sau un vehicul parcat deoarece acestea nu se afla in miscare... Din acelasi motiv nu va lovi nici reflectoarele unghiulare sau caramida, lemnul sau cauciucul, pentru ca acestea nu sunt din otel. Iar acum, domnilor, va rog sa va uitati la zona de tinta de pe acest ecran.
Spectatorii se intoarsera spre ecranul urias, pe care apareau imaginile transmise de camera de televiziune aflata la o departare de o suta de mile. O zona intinsa prevazuta cu decoruri ca un platou de filmare de la Hollywood. Era plina de pomi artificiali, hangare de lemn, furgonete, camioane si automobile. Din loc in loc ardeau ruguri mari aprinse cu benzina. Apoi un singur tanc autentic incepu sa se miste, radiocontrolat. De la inaltimea de 4.500 de metri la care se afla, Kestrelul il observa imediat si intra in actiune.
— Domnilor, iata noua revolutie de care suntem, pe buna dreptate, foarte mandri. In sistemele precedente, aparatul de vanatoare se arunca imediat in jos asupra tintei, distrugandu?se in acest fel si pe el, impreuna cu toata aceasta tehnologie extrem de costisitoare. Ceea ce face ca pretul de cost sa fie ineficient. Urmariti insa cum actioneaza Despotul...
Spectatorii se intoarsera din nou, la timp pentru a putea surprinde strafulgerarea rachetei purtatoare a proiectilului teleghidat Goshawk, lung de un metru, care indeplinea acum ordinul primit de la Kestrel si se indrepta asupra tintei pe care i?o comandase acesta. Comentariul fu preluat in continuare de Salkind.
— Goshawk se va inalta la 30.000 de metri, se va rasuci si se va intoarce inapoi. Cand va trece pe langa Kestrel, acest vehicul pilotat de la distanta ii va transmite Goshawkului toate informatiile finale asupra tintei. Computerul de la bordul Kestrelului va stabili pozitia exacta a tintei cand Goshawk va atinge zero metri altitudine, aproximatia fiind de 50 cm. Goshawk va lovi in interiorul cercului. Urmariti?l acum cum coboara.
Tancul de otel (un Abrams Marca Unu invechit) inainta zgomotos la atac, miscandu?se printre toate casele, hangarele, camioanele, furgonetele, automobilele, focurile, reflectoarele unghiulare ingropate in zona de tinta si tancurile imitate din cauciuc. O strafulgerare brusca si Abramsul fu parca lovit de un pumn masiv. Aproape ca intr?o filmare cu incetinitorul, se turti, marginile ii explodara, tunul i se ridica acuzator spre cer si apoi exploda ca o minge de foc. Sub umbrar se auzi un prelung oftat colectiv.
— Ce artilerie aveti in nasul acestui Goshawk? intreba un general.
— Nici una, generale, ii raspunde Salkind. Goshawk e ca un pietroi destept. Se arunca in jos cu aproape zece mii de mile pe ora. In afara de receptorul prin care primeste informatiile de la Kestrel si de radarul minuscul cu ajutorul caruia urmeaza instructiunile pe ultimii 4.500 m pana la tinta, nu are nici o alta tehnologie. De aceea si este atat de ieftin. Dar efectul impactului a zece kilograme de otel combinat cu tungsten asupra tancului, la viteza respectiva, este ca... pai, cam ca atunci cand tragi o alica dintr?o arma cu aer comprimat in spinarea unei libarci, de mica distanta. Tancul acesta a oprit de fapt echivalentul a doua locomotive Amtrack cu o suta de mile la ora. A fost pur si simplu facut una cu pamantul.
Testul mai dura doua ceasuri. Fabricantii facura dovada ca reprogamarea Kestrelului se putea face chiar si in timpul zborului. Cand i?au spus sa atace structuri de otel cu apa de fiecare parte, acesta a atacat poduri, daca i?au schimbat profilul, a lovit trenuri, baraje sau coloane de camioane in miscare. Singura conditie era ca tinta sa fie in miscare. Cand era stationara, Kestrel nu stia sa deosebeasca un camion din otel de un mic hangar din otel. Nu recunostea decat poduri. Dar senzorii lui puteau sa strabata ploaia, norii, zapada, burnita, zloata, ceata si intunericul.
Spectatorii se risipira pe la mijlocul dupa?amiezii, iar comitetul de la Pentagon se pregati sa se urce in limuzine ca sa ajunga la Nellis, de unde urma sa ia avionul spre Washington.
Unul dintre generali se opri sa dea mana cu producatorii.
— Ca tanchist, le spuse el, n?am vazut in viata mea ceva mai inspaimantator. Are votul meu. O sa?i bage sigur in toate boalele pe-aia de pe strada Frunze. E destul de neplacut sa fii vanat de catre oameni, dar sa ajungi sa fii vanat de un robot atat de afurisit la dracu', e un adevarat cosmar!
Ultimul cuvant il avu insa unul dintre civili.
— Domnilor, e stralucit. Cel mai bun sistem VBL de distrugere a tancurilor de la mare distanta care exista la
