— E numai bun daca il dotam cu pachete FAST, ii spusese generalul de aviatie lui Stannard la Pentagon. Trebuie sa predam pachetul la baza garzii nationale a fortelor aeriene de la Trenton, New Jersey, cel tarziu pana la ora 14.00.
Pilotul ales pentru misiune era un locotenent?colonel experimentat, cu mai bine de sapte mii de ore de zbor pe F?l5 la activul sau. Pana la sfarsitul diminetii, Eagle de la Trenton a fost verificat si alimentat ca niciodata in tot timpul existentei sale, iar pachetele FAST au fost introduse in compartimentele de admisie a aerului de la babord si tribord. Aceste pachete, in ciuda numelui, nu faceau sa creasca viteza avionului Eagle; acronimul vine de la „combustibil si senzor tactic' si sunt de fapt compartimente pentru combustibil suplimentar in cazul zborurilor la mare distanta.
In mod normal, Eagle duce 10.500 kg de combustibil, ceea ce ii ofera o independenta de zbor de 2.878 de mile; cele 2.000 kg de combustibil suplimentar din fiecare pachet FAST o ridica la 3.450 mile.
In sala de navigatie, colonelul Bowers isi studie planul de zbor in timp ce isi manca sandvisul de pranz. De la Trenton la baza AMSUA de la Upper Heyford din apropierea orasului Oxford erau 3.063 mile. Meteorologii ii comunicasera puterea vantului la altitudinea aleasa de 15.000 de metri si calcula ca avea sa ajunga in 5,4 ore, zburand la Mach 0,95, si sa?i mai si ramana 2.000 kg de combustibil in plus.
La ora 14.00 un urias tanc aerian KC?l35 decola de la baza militara Andrews de langa Washington, indreptandu?se spre un rendez?vous aerian cu Eagle la 13.500 m deasupra tarmului rasaritean.
La Trenton exista o ultima intarziere. La ora 15.00 colonelul Bowers era in costum de zbor si gata de plecare cand, la intrarea principala, aparu limuzina lunga si neagra a biroului din New York al Pentagonului. Un functionar civil, insotit de un general de aviatie, ii inmana o servieta diplomat plata si o bucata de hartie pe care era notat numarul combinatiei cu care avea sa fie deschisa.
Nici nu apucase bine sa faca acest lucru, ca in baza intra o alta limuzina, fara nici un fel de inscriptie. Pe pista avu loc o conferinta agitata intre cele doua grupuri de oficialitati. Pana la urma, valiza diplomat si bucata de hartie fura recuperate de la colonelul Bowers si duse pe bancheta din spate a uneia dintre masini.
Valiza diplomat a fost deschisa si continutul ei, un pachet plat de catifea neagra, de 25 cm pe 25 cm, gros de 7,5 cm, a fost transferat intr?o valiza diplomat noua, care ii fu inmanata colonelului impacientat.
Avioanele de vanatoare de interceptie nu au obiceiul de a face transport de marfuri, dar sub scaunul pilotului fusese amenajat un spatiu de depozitare si valiza fu instalata in el. Colonelul decola la ora 15.31.
Se inalta rapid Ia 13.500 m, se intalni cu tancul de alimentare si isi umplu la maximum compartimentele de combustibil pentru a?si incepe cursa spre Anglia cu incarcatura completa. Dupa alimentare, se inalta, la 15.000 m, isi indrepta acul busolei spre Upper Heyford si mari puterea la Mach 0,95, cu putin sub zona de tremur care marcheaza bariera sunetului. Prinse vantul din coada dinspre vest pe care il astepta deasupra Nantucketului.
In timp ce pe pista de la Trenton conferinta era in plina desfasurare, un avion cu reactie al unei curse regulate decola de la Kennedy spre Heathrow, Londra. In compartimentul rezervat oamenilor de afaceri se afla un tanar inalt si cu trasaturi bine conturate care se urcase venind de la Houston cu un alt avion. Lucra la o insemnata corporatie petroliera din acel oras, pe nume Pan?Global, si se simtea mandru ca?i fusese incredintata o misiune atat de discreta chiar de catre patronul sau, proprietarul firmei, in persoana.
Nu ca ar fi avut cea mai vaga idee despre continutul plicului pe care il ducea in buzunarul de la piept al hainei, haina pe care refuzase sa i?o dea stewardesei. Si nici nu il interesa. Stia doar ca trebuia sa contina documente de mare valoare pentru firma, avand in vedere ca nu putusera fi trimise prin posta sau fax si nici prin curierul postal comercial.
Instructiunile erau cat se poate de limpezi: le repetase de mai multe ori. Trebuia sa se duca la o adresa anume, intr?o zi anume, a doua zi, la o ora anume. Nu trebuia sa sune, doar sa puna scrisoarea prin deschizatura pentru scrisori, apoi sa se intoarca la aeroportul Heathrow si la Houston. Obositor, dar simplu. La servirea cocktailurilor dinaintea mesei, nu se atinse de alcool si ramase cu privirea pe fereastra.
Cand zbori dinspre apus spre rasarit intr?o zi de iarna, dai foarte curand de intuneric. Dupa numai doua ore de la decolare, observa ca cerul devenise purpuriu inchis si ca se zareau bine stelele. Uitandu?se pe geam, vazu deasupra avionului un mic punct de foc rosu care se misca printre stele, indreptandu?se in aceeasi directie cu el. Cu toate ca n?avea de unde s?o stie, se uita la jetul de flacari de la F?l5 Eagle pilotat de colonelul Bowers, caci amandoi se indreptau cu misiuni diferite spre capitala britanica, fara sa stie nici unul ce aducea cu sine.
Colonelul ajunse primul. Ateriza la Upper Heyford conform programului, la ora 1.55, ora locala, tulburand somnul satenilor in timpul turului final inainte de a se indrepta spre luminile de acces. Turnul il indruma in ce directie s?o apuce la sol si se opri in sfarsit intr?un cerc de lumini puternice din interiorul unui hangar, ale carui usi se inchideau in momentul in care el isi stingea motoarele. De cum deschise centroplanul, fu intampinat de comandantul bazei insotit de un civil. Civilul fu cel care i se adresa.
— Colonelul Bowers?
— Eu sunt, domnule.
— Ai un pachet pentru mine?
— Am o valiza diplomat. Chiar sub scaunul meu.
Se intinse intepenit, iesi si incepu sa coboare scara de metal catre podeaua hangarului. Infernal mod de a vedea Anglia, se gandi ei. Civilul urca scara si scoase diplomatul. Intinse mana si forma cifrele combinatiei. Dupa zece minute, Lou Collins era inapoi la limuzina Companiei, indreptandu?se spre Londra.
Ajunse in apartamentul din Kensington la zece minute dupa ora patru. Luminile erau aprinse; nu dormise nimeni. Quinn era in salon si bea cafea.
Collins puse diplomatul, pe masuta joasa, se uita la bucata de hartie si forma cifrul. Scoase din valiza pachetul plat, aproape patrat, invelit in catifea, si i?l inmana lui Quinn.
— In mainile tale, pana in zori, zise el.
Quinn cantari pachetul in mana. Putin mai mult de un kilogram cam 1.400 g.
— Vrei sa?l deschizi? il intreba Collins
— Nu?i nevoie, ii raspunse Quinn. Daca sunt de sticla sau imitatii, sau macar o parte din ele, sau chiar numai una, probabil ca cineva are sa?i ia viata lui Simon Cormack.
— Imposibil, zise Collins. Nu, sunt autentice si in regula. Crezi ca o sa te sune?
