Robotii de pe Aurora

— Sunt sigur ca Daneel ti-a spus ce am sustinut la ancheta, dar vrei s-o auzi din gura mea.

— Chiar asa, dr. Fastolfe.

— Ei bine, atunci, nimeni n-a comis crima. A avut loc un accident spontan in circuitul pozitronic, de-a lungul conexiunilor cerebrale, care a provocat degajarea mentala la Jander.

— E posibil asa ceva?

— Nu, nu este. E imposibil, dar daca eu n-am facut-o, atunci asta e singurul lucru care s-ar fi putut intampla.

— Nu s-ar putea sustine ca e si mai posibil ca dumneata sa minti, decat ca s-a produs o degajare mentala spontana?

— Multi chiar asa spun. Dar, din intamplare, eu stiu ca nu am facut-o si asta inseamna ca accidentul spontan e singura posibilitate care ramane.

— Si dumneata ai cerut ca eu sa vin aici ca sa-mi demonstrezi, sa-mi dovedesti, ca, de fapt, a avut loc accidentul spontan?

— Da.

— Dar cum sa dovedesti accidentul spontan? Se pare ca, daca-l dovedesc, te salveaza pe dumneata, Pamantul si pe mine insumi.

— In ordinea crescanda a importantei, domnule Baley? Baley paru incurcat:

— Ei bine, atunci, pe dumneata, pe mine si Pamantul.

— Mi-e teama, spuse Fastolfe, ca am ajuns, dupa o indelungata gandire, la concluzia ca e imposibil de obtinut o asemenea dovada.

17

Baley se holba ingrozit la Fastolfe:

— Imposibil?

— Imposibil. Absolut.

Apoi, cuprins brusc de o neatentie aparenta, apuca recipientul pentru mirodenii si spuse:

— Stii, sunt curios sa vad daca mai pot face „tripla miscare”. Arunca recipientul in sus cu o miscare calculata din incheietura. Acesta facu o tumba si, in timp ce venea in jos, Fastolfe ii prinse capatul ingust in palma dreapta, cu degetul mare indoit. Recipientul se ridica usor, se legana si fu prins in palma stanga. Se ridica din nou si fu prins cu palma dreapta, apoi iar in cea stanga. Dupa aceasta a treia miscare, fu ridicat cu destula putere ca sa se scuture. Fastolfe il prinse in pumnul drept tinut langa mana stanga, asezata cu palma in sus. Dupa ce recipientul fu prins, Fastolfe isi arata mana stanga, in care era un varf de cutit de sare.

Fastolfe spuse:

— Pentru un om de stiinta este o manifestare copilareasca, iar efortul este total disproportionat fata de rezultat, care este, desigur, sare cat iei cu doua degete, dar o gazda primitoare de pe Aurora e mandra ca poate oferi acest spectacol. Exista experti care pot mentine recipientul in aer circa un minut si jumatate, miscandu-si mainile aproape mai repede decat privirea.

— Bineinteles, adauga el ganditor, Daneel poate executa asemenea miscari cu indemanare si viteza mai mari decat orice om. L-am testat in acest fel pentru a verifica functionarea conexiunilor lui cerebrale, dar ar fi total gresit sa-l pun sa-si etaleze asemenea talente in public. I-ar umili fara rost pe mirodenistii oameni — este denumirea lor obisnuita, sa stii, chiar daca nu vei gasi cuvantul in dictionare. Baley incuviinta.

Fastolfe ofta:

— Dar sa revenim la afaceri.

— Pentru asta m-ai facut sa trec prin cativa parseci in spatiu.

— Intr-adevar, asa am facut. Sa continuam!

Baley intreba:

— Acest spectacol al dumitale a avut vreun motiv, dr. Fastolfe?

Fastolfe zise:

— Ei bine, se pare ca am ajuns la stramtoare. Te-am adus aici pentru a face un lucru ce nu poate fi facut. Chipul dumitale a fost destul de graitor si, drept sa-ti spun, nici eu nu ma simt mai bine. De aceea, am crezut ca o clipa de ragaz ne-ar folosi. Si acum, sa continuam.

— Cu misiunea imposibila?

— De ce-ar fi imposibila pentru dumneata, domnule Baley? Ai o reputatie de realizator al imposibilului.

— Drama de pe hiperunde? Dumneata crezi deformarea aceea stupida despre cele intamplate pe Solaria?

Fastolfe isi desfacu bratele:

— Alta speranta n-am.

Baley spuse:

— Iar eu n-am de ales… Trebuie sa incerc in continuare; nu ma pot intoarce pe Pamant cu un esec. Asta mi s-a explicat clar… Spune-mi, dr. Fastolfe, cum ar fi putut fi omorat Jander? Ce fel de manevrare a creierului lui ar fi fost necesara?

— Domnule Baley, nu stiu cum as putea explica asta, chiar unui alt robotician, ceea ce dumneata e clar ca nu esti, si chiar daca as fi pregatit sa-mi public teoriile, ceea ce e clar ca nu sunt. Oricum, sa vad daca nu pot sa-ti explic intr-un fel… Stii, desigur, ca robotii au fost inventati pe Pamant.

— Pe Pamant se stie foarte putin in legatura cu robotica…

— In Lumile din Spatiu este binecunoscuta aversiunea Pamantului fata de robotica.

— Dar originea pamanteana a robotilor e evidenta pentru orice persoana de pe Pamant care se gandeste la asta. Se cunoaste foarte bine ca deplasarea hiperspatiala s-a facut cu ajutorul robotilor si, deoarece Lumile din Spatiu n-ar fi putut fi colonizate fara calatoriile hiperspatiale, rezulta ca robotii au existat inainte de a avea loc colonizarea si in timp ce Pamantul era, inca, singura planeta locuita. Deci, robotii au fost inventati pe Pamant de catre pamanteni.

— Si totusi, Pamantul nu se simte prea mandru de asta, nu-i asa?

— Pe Pamant nu discutam despre asta, spuse Baley scurt.

— Si Pamantenii nu stiu nimic despre Susan Calvin?

— Am dat de numele ei in niste carti vechi. A fost printre primii roboticieni.

— Asta-i tot ce stii despre ea?

Baley facu un gest de lehamite:

— Cred ca as fi aflat mai multe daca as fi cautat documentele, dar n-am avut ocazia.

— Ce straniu, zise Fastolfe. Pentru toti locuitorii Spatiului, ea e un semizeu, atat de mult incat imi inchipui ca putini din cei care nu sunt, de fapt, roboticieni se gandesc la ea ca la o pamanteana. Ar parea o profanare. Ar refuza sa creada cand li s-ar spune ca a murit dupa ce a trait putin peste o suta de ani metrici. Si totusi, dumneata stii despre ea doar ca a fost printre primii roboticieni.

— Are ea vreo legatura cu toate astea, dr. Fastolfe?

— Direct, nu, dar intr-un fel, da. Trebuie sa stii ca pe seama ei circula o seama de legende. Cele mai multe sunt, fara indoiala, false, dar i se atribuie. Una dintre cele mai vestite legende — si care s-ar parea ca nu este adevarata — se refera la un robot fabricat in acele prime zile primitive care, din cauza unui accident in fluxul tehnologic, se trezeste inzestrat cu capacitati telepatice…

— Nu se poate!

— Legenda! Ti-am spus ca e o legenda — si, neindoios, neadevarata! Baga de seama, exista motive teoretice de a presupune ca ar fi posibil, desi nimeni n-a prezentat vreodata un proiect plauzibil care sa inceapa macar a contine o asemenea capacitate. Ca ar fi putut aparea in creierele pozitronice neprelucrate si simple, cum erau cele din era prehiperspatiala — este absolut de neimaginat. De aceea, suntem foarte siguri ca aceasta poveste anume este o inventie. Dar sa continui, oricum, pentru ca are o morala.

— Continua, neaparat.

— Dupa cum spune povestea, robotul putea citi gandurile. Iar cand i se puneau intrebari, el citea gandul celui care-i punea intrebarea si spunea ceea ce voia acesta sa auda. Acum, Prima Lege a Roboticii arata foarte