— Cat timp?
— Asta difera de la regiune la regiune, am inteles, dupa conditiile locale. In orasul Eos, perioada de timp este de trei luni.
— E nevoie ca, in perioada asta de timp, sa te abtii de la relatii sexuale cu altii?
Gladia isi inalta sprancenele, uimita:
— De ce?
— Am intrebat doar.
— Exclusivitatea este de neimaginat pe Aurora. Sot sau iubit, n-are nici o importanta. Actul sexual se face dupa dorinta.
— Si tu ai avut aceasta dorinta, in timp ce erai cu Jander?
— Din intamplare, nu, dar asa am vrut eu.
— Altii s-au oferit?
— Uneori.
— Si i-ai refuzat?
— Pot sa refuz cand vreau. Asta face parte din neexclusivitate.
— Dar ai refuzat?
— Am refuzat.
— Iar cei pe care i-ai refuzat, stiau de ce o faci?
— Ce vrei sa spui?
— Stiau ca ai un sot robot?
— Aveam un
— Stiau?
Se opri:
— Nu stiu daca stiau.
— Le-ai spus?
— Ce motiv aveam sa le spun?
— Nu-mi raspunde la intrebari cu alte intrebari. Le-ai spus?
— Nu le-am spus.
— Cum ai putut sa eviti asta? Nu crezi ca ar fi fost fireasca o explicatie pentru refuzul tau?
— Nu se cere niciodata nici o explicatie. Un refuz este un refuz si este intotdeauna acceptat. Nu te inteleg.
Baley se opri ca sa-si adune gandurile. Gladia si cu el nu se intelegeau, mergeau pe cai paralele.
Incepu din nou:
— Ar fi parut normal pe Solaria sa ai drept sot un robot?
— Pe Solaria, ar fi fost de neimaginat si eu nu m-as fi gandit niciodata la asa ceva. Pe Solaria, orice era de neimaginat. Si pe Pamant, Elijah. Sotia ta ar fi luat vreodata de barbat un robot?
— Asta n-are nici o legatura, Gladia.
— Poate, dar expresia ta a fost destul de graitoare. Poate ca nu suntem Aurorieni, tu si cu mine, dar ne aflam pe Aurora. Locuiesc aici de doi ani si ii accept moravurile.
— Vrei sa spui ca legaturile sexuale dintre oameni si roboti sunt obisnuite aici, pe Aurora?
— Nu stiu. Stiu doar ca ele sunt acceptate fiindca orice este acceptat cand e vorba de sex — orice este de bunavoie, produce placere reciproca si nu dauneaza fizic nimanui. De ce ar conta pentru cineva modul in care un individ sau mai multi isi produc placere? Intereseaza pe cineva ce carti vizionez, ce mananc, la ce ora ma culc sau ma scol, daca imi plac pisicile sau urasc trandafirii? Si actul sexual este o problema tratata cu indiferenta pe Aurora.
— Pe Aurora, o ingana Baley. Dar tu nu te-ai nascut pe Aurora si n-ai fost educata astfel. Chiar tu mi-ai spus, cu putin timp in urma, ca nu te-ai putut obisnui cu aceasta indiferenta fata de sex, pe care acum o ridici in slavi. Mai devreme, ti-ai manifestat dispretul fata de casatoriile multiple si fata de promiscuitate. Daca nu le-ai spus celor pe care i-ai refuzat de ce i-ai refuzat, s-ar putea sa fi fost din cauza ca, undeva in sinea ta, iti era rusine ca sotul tau e Jander. Ar fi trebuit sa stii — sau sa banuiesti, macar — ca nu e ceva obisnuit — nici pe Aurora.
— Nu, Elijah, n-o sa ma convingi sa-mi fie rusine. Daca pana si pe Aurora e neobisnuit sa ai drept sot un robot, asta e pentru ca robotii ca Jander sunt neobisnuiti. Robotii pe care-i avem pe Solaria, sau pe Pamant sau pe Aurora — cu exceptia lui Jander si a lui Daneel — sunt proiectati ca sa ofere doar cea mai rudimentara satisfactie sexuala. Ei ar putea fi folositi ca dispozitive pentru masturbare, poate, asa ca un vibrator mecanic, dar nu mai mult. Cand robotul cu aspect uman va fi larg raspandit, va fi larg raspandit si actul sexual dintre un om si un robot.
Baley spuse:
— Mai intai si mai intai, Gladia, cum ai ajuns in posesia lui Jander? Existau doar doi — ambii in locuinta dr. Fastolfe. Pur si simplu ti-a oferit unul din ei — jumatate din total?
— Da.
— De ce?
— Cred ca din bunatate. Eram singura, deziluzionata, nefericita, o straina pe pamant strain. Mi l-a dat pe Jander ca insotitor si nu-i voi putea multumi destul niciodata. A durat numai o jumatate de an, dar a fost o jumatate de an cat o viata.
— Dr. Fastolfe stia ca Jander e sotul tau?
— Nu s-a referit niciodata la asta, asa ca nu stiu.
— Nu.
— De ce nu?
— N-am simtit nevoia… Si nu, nu pentru ca mi-ar fi fost rusine.
— Cum s-a intamplat?
— Ca n-am simtit nevoia?
— Nu. Ca Jander a devenit sotul tau.
Gladia se incrunta. Intreba cu dusmanie:
— De ce trebuie sa explic asta?
— Se face tarziu, Gladia, zise Baley. Nu mi te impotrivi la fiecare pas. Esti nefericita ca Jander a… murit?
— Mai e nevoie sa intrebi?
— Vrei sa afli ce s-a intamplat?
— Inca o data, mai e nevoie sa intrebi?
— Atunci, ajuta-ma. Am nevoie de toate informatiile pe care le pot obtine daca trebuie sa incep — macar sa incep — sa progresez in rezolvarea unei probleme aparent de nerezolvat. Cum a devenit Jander sotul tau?
Gladia se lasa pe spate pe scaun si ochii i se umplura imediat de lacrimi. Dadu la o parte farfuria cu faramiturile de la prajituri si spuse, cu o voce stinsa:
— Robotii obisnuiti nu poarta haine, dar sunt proiectati astfel incat sa dea impresia ca le poarta. Cunosc bine robotii, pentru ca am trait pe Solaria, si am un oarecare talent artistic…
— Imi amintesc schitele tale, zise Baley incet.
Gladia incuviinta:
— Am creat cateva modele de haine care ar avea, dupa parerea mea, mai mult stil si ar fi mai interesante decat cele folosite pe Aurora. Unele dintre picturile mele, bazate pe aceste proiecte, sunt aici, pe pereti. Pe celelalte le am in alte locuri, in aceasta casa.
Baley privi picturile. Le vazuse. Reprezentau roboti, fara indoiala. Nu erau naturaliste, ci pareau alungite si curbate nefiresc. Acum observa, privindu-le dintr-o alta perspectiva, ca distorsiunile voiau sa accentueze, destul de ingenios, acele parti care sugerau imbracamintea. Exista oarecum o impresie de costume de servitori, asa cum vazuse el candva intr-o carte despre Anglia victoriana in Evul Mediu. Gladia stia lucrurile astea, sau fusese o intamplare? Poate n-avea nici o importanta, dar era ceva ce nu trebuia uitat. Cand le observase prima data, se gandise ca era felul in care Gladia se inconjura de roboti, imitand viata de pe Solaria. Ea spunea ca uraste acea viata, dar asta exista numai in mintea ei. Solaria era singurul camin pe care-l cunoscuse cu adevarat, si asta nu se