— Da.

— Si ea te-a respins?

— Pai, da, dar trebuie sa intelegi ca trebuia sa fie sigura, asa cum ar trebui sa fiu si eu. Gandeste-te ce greseala as fi facut daca as fi convins-o pe dr. Vasilia sa ma accepte. Gladia nu vrea sa faca aceasta greseala, iar eu nu o condamn.

— Dar dumneata nu crezi ca ea ar gresi daca te-ar accepta. asa ca te-ai oferit iar… si iar… si iar.

Gremionis privi in gol o clipa, apoi paru ca se infioara. Isi impinse inainte buza de jos, ca un copil neascultator.

— O spui intr-un mod insultator…

— Imi pare rau, nu vreau sa insult. Raspunde, te rog, la intrebare.

— Ei da, m-am oferit.

— De cate ori te-ai oferit?

— N-am numarat. De patru ori. Ei bine, cinci. Sau poate mai mult.

— Iar ea te-a respins intruna.

— Da. Sau n-ar fi trebuit sa ma mai ofer, ce zici?

— Te-a respins cu manie?

— O, nu. Nu e felul ei. Foarte bland.

— Asta te-a determinat sa te oferi altcuiva?

— Cum?

— Pai, Gladia te-a respins. Un mod de a raspunde ar fi sa te oferi altcuiva. De ce nu? Gladia nu te vrea…

— Nu. Nu vreau pe nimeni altcineva.

— De ce oare, ce crezi?

Iar Gremionis raspunse incordat:

— De unde sa stiu de ce? O vreau pe Gladia. E un… e… un fel de nebunie, doar ca eu cred ca e cea mai frumoasa forma de nebunie. As fi nebun daca nu as avea nebunia asta. Nu ma astept sa intelegi.

— Ai incercat sa-i explici Gladiei? Ea ar putea intelege.

— Niciodata. As stingheri-o. As deranja-o. Despre lucrurile astea nu se vorbeste. Ar trebui sa ma duc la un mentolog.

— Te-ai dus?

— Nu.

— De ce nu?

Gremionis se incrunta:

— Ai un talent de a pune cele mai grosolane intrebari, Pamanteanule.

— Poate pentru ca sunt Pamantean. Nu ma pricep la altceva. Dar sunt si anchetator si trebuie sa stiu lucrurile astea. De ce nu te-ai dus la mentolog?

In mod surprinzator, Gremionis rase:

— Ti-am spus. Tratamentul ar fi o nebunie mai mare decat boala. Mai bine sa fiu cu Gladia si respins, decat cu oricine altcineva si acceptat. Inchipuie-ti ca ai mintea deranjata si ca vrei sa ramana deranjata. Orice mentolog mi-ar prescrie un tratament radical.

Baley se gandi o clipa, apoi spuse:

— Stii cumva daca dr. Vasilia este mentolog?

— E robotician. Se spune ca e meseria cea mai apropiata de asta. Daca stii cum functioneaza un robot, stii si cum functioneaza creierul uman. Cel putin asa se spune.

— Crezi ca Vasilia cunoaste aceste sentimente ciudate pe care le ai fata de Gladia?

Gremionis zise cu raceala:

— Nu i-am spus niciodata. Adica, nu cu atatea cuvinte.

— Nu e posibil ca ea sa-ti inteleaga sentimentele fara sa trebuiasca sa intrebe? Stie ca te-ai oferit Gladiei in mod repetat?

— Pai… M-a intrebat cum ma descurc. Ca o cunostinta mai veche, intelegi. I-am spus unele lucruri. Nimic personal.

— Esti sigur ca n-a fost niciodata ceva cu caracter intim? Sunt sigur ca te-a incurajat sa continui sa te oferi.

— Stii, acum ca ai pomenit de asta, mi se pare ca vad totul in alt fel. Nu prea inteleg cum ai reusit sa ma aduci la asta. Cred ca intrebarea e de vina, dar, acum, mi se pare ca ea m-a incurajat, intr-adevar, sa continui prietenia cu Gladia. A sprijinit-o intruna.

Paru foarte deprimat:

— Asta nu mi s-a mai intamplat vreodata. Nici nu m-am gandit la asa ceva.

— De ce crezi ca te-a incurajat sa-i faci oferte repetate Gladiei? Gremionis isi increti sprancenele in chip jalnic si isi duse degetul la mustata:

— Ar parea ca incerca sa scape de mine. Incerca sa se asigure ca n-o s-o deranjez pe ea.

Scoase un sunet care semana cu un ras scurt:

— Nu e prea magulitor pentru mine, nu-i asa?

— Dr. Vasilia a incetat sa mai fie prietenoasa cu dumneata?

— Deloc. Era mai prietenoasa ca oricand.

— A incercat sa-ti spuna cum sa reusesti mai bine cu Gladia?

— Nu trebuia sa faca asta. Munca Gladiei este foarte asemanatoare cu a mea. Eu lucrez cu fiinte umane, iar ea cu roboti, dar amandoi suntem creatori — artisti… Asta apropie, stii. Ne ajutam unul pe celalalt, uneori. Cand nu ma ofer si nu sunt respins, suntem prieteni buni. Inseamna ceva, daca te gandesti.

— Dr. Vasilia ti-a sugerat sa arati un interes mai mare fata de munca doctorului Fastolfe?

— De ce mi-ar sugera una ca asta? Nu stiu nimic despre munca doctorului Fastolfe.

— Gladia ar fi putut fi interesata de munca binefacatorului ei si ar fi fost un mod sa te faci placut in ochii ei.

Gremionis isi miji ochii. Se ridica aproape ca un uragan, merse in celalalt capat al incaperii, se inapoie, se opri in fata lui Baley si zise:

— Acum…, tu… asculta la mine! Nu sunt eu primul mare destept de pe planeta, nici macar al doilea mare destept, dar nu sunt un tampit fara pereche. Sa stii ca inteleg unde vrei sa ajungi.

— Zau?

— Toate intrebarile dumitale au vrut sa ma faca sa spun ca dr. Vasilia m-a determinat sa ma indragostesc… Asta e… — se opri, dintr-o data surprins — … sunt indragostit, ca in romanele istorice.

Se gandi la asta, in timp ce in privire i se zarea lumina revelatiei. Apoi ii reveni furia:

— Ca m-a determinat sa ma indragostesc si sa raman indragostit, ca sa pot afla lucrurile de la dr. Fastolfe si sa invat cum sa-l imobilizez pe robotul ala, Jander.

— Dumneata nu crezi ca e asa?

— Nu, nu este! tipa Gremionis. Nu stiu nimic despre robotica. Nimic. Oricat de grijuliu mi s-ar explica orice despre robotica, n-as intelege. Si cred ca nici Gladia n-ar intelege. In afara de asta, niciodata n-am intrebat pe nimeni despre robotica. Nu mi s-a spus niciodata — de catre dr. Fastolfe sau de catre altcineva — nimic despre robotica. Nimeni nu mi-a sugerat vreodata sa ma amestec in robotica. Dr. Vasilia nu mi-a sugerat-o niciodata. Toata teoria dumitale imputita nu tine.

Isi desfacu bratele:

— Nu tine. Las-o balta.

Se aseza din nou, isi incrucisa bratele pe piept, teapan, si isi stranse buzele pana ce formara o linie subtire, zbarlindu-si mustata. Baley privi inspre portocala desfacuta in felii, care isi fredona in continuare melodia placuta in surdina si etala niste variatii line de culori, in timp ce se legana intr-un cerc mic, incet.

Daca izbucnirea lui Gremionis ii rasturnase planurile, nu lasa sa se vada nimic. Spuse:

— Inteleg ce spui, dar e adevarat ca o vezi mereu pe Gladia, nu-i asa?

— Da, o vad.

Вы читаете Robotii de pe Aurora
Добавить отзыв
ВСЕ ОТЗЫВЫ О КНИГЕ В ИЗБРАННОЕ

0

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.

Отметить Добавить цитату