Robotii de pe Aurora

trecuta. Ai sa fii cu atat mai jenat daca eu inteleg?

Baley se intreba ce-ar zice si ce-ar face Jessie daca ar auzi discutia asta. Isi dadea seama ca mintea lui ar trebui sa fie la confruntarea cu Presedintele, care era iminenta, si nu la propria lui dilema conjugala. Ar trebui sa se gandeasca la pericolul pentru Pamant si nu la cel pentru nevasta lui, dar, in realitate, el se gandea la Jessie.

Spuse:

— Probabil ca ma voi jena, dar, oricum, explica-mi.

Gladia isi muta singura scaunul, fara sa cheme un robot pentru asta. El astepta, nervos, neoferindu-se sa i-l mute chiar el. Ea isi puse scaunul chiar langa al lui, dar indreptat invers, astfel incat, cand se aseza, il privi pe Baley in fata. In acelasi timp, isi puse mana mica intr-a lui, iar el isi simti propria mana apasand-o pe a ei.

— Vezi, spuse ea, nu ma tem de atingere. Am depasit etapa in care tot ce puteam face era sa-ti ating usor obrazul, pentru o clipa.

— Asa o fi, dar asta nu te mai afecteaza asa de mult ca atunci, Gladia, nu-i asa?

Ea incuviinta:

— Nu, nu ma mai afecteaza la fel, dar imi place oricum. Cred ca asta inseamna, de fapt, un progres. Faptul ca am fost rascolita de o atingere de o clipa arata cat de anormal am trait si cat de mult timp. Acum e mai bine. Pot sa-ti spun cum? Ceea ce am spus pana acum e numai prologul.

— Spune-mi.

— As vrea sa fim in pat si sa fie intuneric. As putea vorbi mai liber.

— Stam pe scaune si e lumina, Gladia, dar te ascult.

— Da… Pe Solaria, Elijah, nu se vorbea despre sex. Stii asta.

— Da, stiu.

— N-am simtit nimic, in adevaratul sens al cuvantului. De cateva ori — numai de cateva — sotul meu s-a apropiat de mine, din datorie. N-o sa-ti povestesc cum a fost, dar crede-ma daca iti spun, acum cand privesc inapoi, ca a fost mai rau decat nimic.

— Te cred.

— Dar stiam despre sex. Citisem despre el. Discutam cu alte femei, uneori, si toate spuneau ca asta era o obligatie infioratoare pe care trebuia s-o suporte Solarienele. Daca aveau copii, atatia cat le permitea cota lor, spuneau intotdeauna ca sunt incantate ca nu mai trebuie sa aiba de-a face cu sexul.

— Le-ai crezut?

— Sigur ca da. N-auzisem niciodata altceva si putinele informatii non-Solariene pe care le citisem erau considerate denaturari. Am crezut si asta. Sotul meu a gasit niste carti pe care le aveam, le-a numit pornografie si a pus sa fie distruse. Si pe urma, stii, oamenii pot fi facuti sa creada orice. Cred ca femeile Solariene credeau ce spun si ca, intr-adevar, dispretuiau sexul. Pareau foarte sincere si m-au facut sa cred ca era ceva in neregula cu mine, pentru ca eu aveam un soi de curiozitate si sentimente ciudate pe care nu le puteam intelege.

— Pe atunci, nu foloseai robotii?

— Nu, nu mi-a dat in gand. Nici alt obiect fara viata. Se zvonea despre lucruri din astea, dar cu asemenea groaza — sau groaza prefacuta — incat nici n-as fi visat sa fac asa ceva. Bineinteles, aveam vise si, uneori, ma trezea ceva despre care imi dau seama ca trebuie sa fi fost orgasme incipiente. Niciodata nu le-am inteles, nici n-am indraznit sa vorbesc despre ele. De fapt, imi era foarte rusine. Mai rau, eram inspaimantata de placerea pe care mi-o produceau. Si pe urma am venit, desigur, pe Aurora.

— Mi-ai povestit despre asta. Actul sexual cu Aurorienii nu a fost satisfacator.

— Da. Asta m-a facut sa cred ca, de fapt, Solarienii aveau dreptate. Actul sexual nu semana deloc cu visele mele. De-abia la Jander mi-am dat seama. Pe Aurora nu se face sex, ci… coregrafie. Fiecare pas este dictat de moda, de la metoda de apropiere pana la momentul despartirii. Nimic nu este neasteptat, spontan. Pe Solaria, pentru ca exista atat de putin sex, nu se daruia si nu se primea nimic. Iar pe Aurora, actul sexual era atat de stilizat incat, in final, nici aici nu se daruia si nu se primea nimic. Intelegi?

— Nu sunt sigur, Gladia, pentru ca n-am incercat niciodata actul sexual cu o femeie de pe Aurora, sau, mai bine zis, pentru ca nu sunt un barbat de pe Aurora. Dar nu trebuie sa-mi explici. Am o idee vaga despre ceea ce vrei sa spui.

— Esti grozav de stanjenit, nu-i asa?

— Nu intr-atat, incat sa nu pot asculta.

— Dar apoi l-am intalnit pe Jander si am invatat sa ma folosesc de el. El nu era un barbat de pe Aurora. Singurul lui scop, singurul lui scop posibil, era sa-mi faca placere. El daruia iar eu primeam si, pentru prima oara, am simtit actul sexual asa cum ar trebui simtit. Asta intelegi? Iti poti da seama ce inseamna sa intelegi, dintr-o data, ca nu esti nebuna, depravata sau perversa, ca nici macar nu te inseli — ci sa stii ca esti femeie si ai un partener care te satisface?

— Cred ca-mi pot da seama.

— Si apoi, dupa un timp scurt, sa mi se ia totul. Am crezut… Am crezut… ca asta e sfarsitul. Eram condamnata. Niciodata, in secole de viata, nu voi mai avea o relatie sexuala buna. Ca nu avusesem pana atunci era destul de rau. Dar sa o primesc pe neasteptate si sa o am, apoi, dintr-o data, sa o pierd si sa ma intorc la nimic — asta era de nesuportat… Intelegi, acum, cat de importanta a fost noaptea trecuta?

— Dar de ce eu, Gladia? De ce nu altcineva?

— Nu, Elijah, trebuia sa fii tu. Am venit si te-am gasit, Giskard si cu mine, si erai neajutorat. Intr-adevar neajutorat. Nu erai inconstient, dar nu-ti stapaneai corpul. A trebuit sa fii ridicat, dus si pus in masina. Eram acolo cand tu erai incalzit si tratat, imbaiat si uscat, neajutorat tot timpul. Robotii s-au descurcat de minune, cu intentia de a avea grija de tine si de a te feri de rau, dar fara nici un sentiment. In schimb, eu am urmarit totul si am simtit.

Baley isi inclina capul, scrasnind din dinti la gandul ca toata lumea il vazuse neajutorat. Se simtise bine cand se intamplase, dar acum nu simtea decat nemultumirea pentru ca fusese vazut in asemenea stare.

Ea continua:

— Am vrut sa fac totul pentru tine. I-am invidiat pe roboti pentru ca aveau dreptul sa fie buni cu tine — si sa daruiasca. Si cand m-am inchipuit pe mine facand asta, am simtit o excitatie sexuala puternica, asa cum nu mai simtisem de la moartea lui Jander. Si mi-am dat seama ca singura data cand avusesem o relatie sexuala reusita n-am facut decat sa iau. Jander imi daruia tot ce doream, dar nu primea niciodata. Era incapabil sa primeasca, pentru ca singura lui placere era sa-mi faca mie pe plac. Si nu ma gandisem niciodata sa daruiesc, pentru ca fusesem crescuta de roboti si stiam ca ei nu pot primi. Si, in timp ce priveam, mi-am dat seama ca nu cunosc decat jumatate din actul sexual, si am vrut cu disperare sa cunosc si cealalta jumatate. Dar apoi, la cina, cand iti mancai supa, pareai refacut, pareai puternic. Erai destul de puternic sa ma consolezi pe mine si, pentru ca avusesem acel sentiment pentru tine, in timp ce ti se purta de grija, nu m-am mai temut ca esti de pe Pamant si am vrut sa ma imbratisezi. Am vrut. Dar chiar in timp ce ma tineai in brate am avut o senzatie de pierdere, pentru ca primeam din nou si nu dadeam. Iar tu mi-ai spus „Gladia, te rog, trebuie sa stau jos.” O, Elijah, a fost cel mai frumos lucru pe care mi-l puteai spune.

Baley simti ca se inroseste:

— Atunci m-a jenat ingrozitor. Marturisirea slabiciunii.

— Tocmai asta doream. Dorinta m-a innebunit. Te-am obligat sa te culci si am venit la tine si, pentru prima oara in viata, am daruit. N-am primit nimic. lar blestemul lui Jander s-a dus, pentru ca stiam ca nici el nu fusese destul. Trebuie sa fie posibil sa primesti si sa daruiesti. Si una, si alta… Elijah, ramai cu mine.

Baley dadu din cap:

— Gladia, daca mi-as rupe inima in doua, n-as putea schimba ceva. Nu pot ramane pe Aurora. Trebuie sa ma intorc pe Pamant. Tu nu poti veni pe Pamant.

— Elijah, si daca pot veni pe Pamant?

— De ce spui asemenea absurditati? Chiar daca ai putea, eu voi imbatrani repede si in curand nu-ti voi mai fi de folos. In douazeci de ani, cel mult treizeci, eu voi fi batran, probabil mort, in timp ce tu vei ramane asa cum esti secole intregi.

— Dar tocmai asta e, Elijah. Pe Pamant ma voi molipsi de bolile voastre si voi imbatrani si eu repede.

— Nu cred ca vrei asa ceva. In afara de asta, batranetea nu e o boala. Numai ca te vei imbolnavi foarte