ciberarme, precum ?i depozite intregi de praf de pu?ca. Singurul lui necaz, din pricina caruia suferea din cale- afara, era ca nu avea pe nicaieri nici un fel de du?man. Nimeni nu avea de gand sa-i invadeze ?ara, caci de s-ar fi intamplat una ca asta ar fi ie?it la iveala, negre?it, nemaipomenita vitejie a regelui, concep?ia lui strategica precum ?i eficacitatea extraordinara a ciberarmelor. In lipsa du?manilor ?i a invadatorilor adevara?i, regele porunci inginerilor sa-i construiasca al?ii, artificiali, ?i cu ace?tia se lupta biruind intotdeauna. ?i cum se desfa?urau adevarate mar?uri ?i batalii cumplite, popula?ia avea serios de suferit. Supu?ii incepura sa murmure, caci ciberdu?manii distrugeau multe a?ezari ?i bunuri, impro?candu-i cu jeturi de foc lichid. Ba chiar i?i exprimara deschis nemul?umirea, de?i regele insu?i, luand cu asalt ora?ele ocupate de du?manii artificiali, ii punea pe fuga, izbavindu-?i poporul cu pre?ul nimicirii a tot ce-i ie?ea in cale. Se plangeau ?i atunci, nerecunoscatorii, de?i totul era spre binele ?i libertatea lor.
Dar intr-o zi, regele, plictisit de atatea batalii pe planeta lui, hotari sa, indrazneasca mai mult. Incepu sa viseze despre mar?uri ?i lupte cosmice. Planeta sa avea o Luna mare, cu totul pustie ?i salbatica. De aceea regele puse biruri mari pe supu?i pentru a strange fondurile necesare construirii pe Luna a unui nou teatru de razboi. Oamenii platira cu placere birurile, socotind ca de-acum regele Poleander n-o sa-i mai elibereze cu ajutorul cibertunurilor ?i nici n-o sa-?i mai incerce puterea armelor pe seama caselor ?i a capetelor lor. Inginerii regelui construira pe Luna un computer neobi?nuit, care, la randul lui, avea sarcina sa creeze tot felul de armate ?i arme automate. Apoi regele se grabi sa incerce in felurite chipuri puterile ma?inii; intr-o zi ii ordona telegrafic sa execute un electrosalt: era curios sa afle daca e adevarat ce spun inginerii, cum ca ma?ina asta ?tia sa faca orice. „Daca se pricepe la toate — gandea el — atunci poate sa ?i sara”. Numai ca in telegrama s-a strecurat o gre?eala ?i ma?ina primi ordinul sa faca nu un electrosalt, ci un electrobalaur. ?i ea executa ordinul cum putu mai bine.
Regele, care tocmai atunci era ocupat cu alta campanie militara — trebuia sa elibereze o provincie a regatului, cucerita de ciberteutoni — uitase cu totul de ordinul dat ma?inii lunare, cand se pomeni cu stanci uria?e, pravalite de pe Luna asupra planetei sale. Tare se mai mira regele cand una cazu pe o aripa a palatului, distrugandu-i colec?ia de cibernali cu cuplaj turnant ?i, maniat din cale-afara, telegrafie indata ma?inii lunare, intreband-o cum de indrazne?te sa faca una ca asta. Ea insa nu-i raspunse, pentru ca de mult nu mai exista pe lume. Balaurul o inghi?ise, prefacand-o in propria sa coada:
Atunci regele trimise pe Luna o expedi?ie inarmata, punand in fruntea ei o alta ma?ina cibernetica, la fel de viteaza, ca sa potoleasca balaurul. Dar nu trecu mult ?i ceva sclipi, trosni ?i praful se alese ?i de ma?ina ?i de expedi?ie. Balaurul nu avea chef de joaca, lupta de-adevaratelea ?i avea cele mai rele inten?ii fa?a de regat ?i fa?a de rege. Atunci, regele trimise pe Luna mai mul?i generali-ciberali ?i colonei-cibernei. La urma trimise chiar un ciberisim, dar nici acesta nu facu vreo isprava; doar ca batalia dura ceva mai mult, ?i regele o putu urmari prin luneta de pe terasa palatului.”
Balaurul cre?tea, iar Luna se facea tot mai mica, fiindca monstrul o infuleca buca?ica cu buca?ica, ingra?andu-?i cu ea propriul trup. Atunci, regele ?i supu?ii lui vazura ca nu-i de gluma cu electrobalaurul. I?i dadeau seama ca in clipa in care va ispravi de inghi?it Luna va purcede sa manance ?i planeta lor. Tare se mai framanta regele, dar nu intrevazu nici o solu?ie ?i nu ?tia ce sa faca. Sa mai trimita ma?ini? Degeaba, cadeau una dupa alta. Sa porneasca singur iar nu era bine, pentru ca balaurului nu-i statea nimic in cale. Intr-o noapte intunecoasa, regele auzi cum bate telegraful in dormitor. Era un aparat telegrafic regal — facut din aur ?i cu creion de briliant — care era in legatura directa cu Luna. Regele sari in sus ?i alerga spre telegraf, care batu infrigurat cele ce urmeaza: „Electrobalaurul transmite ca regele Poleander Partobon trebuie sa-?i ia. talpa?i?a, caci el, balaurul, are de gand sa-i ocupe tronul!”
Regele inghe?a de spaima ?i, a?a cum se gasea, in papuci ?i pijama de hermina, alerga repede in pivni?a palatului, unde se afla vechea ?i in?eleapta lui ma?ina strategica. De mult nu-i mai ceruse sfatul, caci, inca inainte de na?terea electrobalaurului, se certase cu ea in privin?a unei opera?ii militare. Dar acum nu-i mai ardea de cearta; trebuia sa-?i salveze tronul ?i via?a!
O puse in func?iune ?i ii spuse:
— Ma?ina mea cibernetica! Buna mea ma?ina! Uite ce-i: electrobalaurul vrea sa-mi ia tronul, sa ma alunge din regat, salveaza-ma, spune-mi ce sa fac ca sa scap de el?!
— O, nu a?a! — raspunse ma?ina cibernetica. Intai de toate trebuie sa recuno?ti ca am avut intotdeauna dreptate. Pe urma vreau sa ma nume?ti Mare Hatman Cibernetic, a?a ca, te rog, sa-mi spui „Ferromagneticitatea Voastra”.
— Bine, bine, te numesc Mare Hatman ?i sunt de acord cu tot ce vrei, numai salveaza-ma!
Ma?ina porni sa zornaie, sa bazaie, apoi tu?i ?i spuse:
— Lucrul e simplu. Trebuie sa construim un electrobalaur mai puternic decat cel de pe Luna. Al nostru o sa-l infranga, o sa-i rupa toate legaturile electrice ?i in felul acesta ne atingem scopul!
— A?a, foarte bine! — raspunse regele. Dar po?i sa-mi faci planul unui asemenea balaur?
— Va fi un superbalaur — raspunse ma?ina. Nu numai ca ?tiu sa fac planurile, dar pot sa-l ?i construiesc. Am s-o fac numaidecat. A?teapta o clipa, maiestate! ?i, intr-adevar, incepu sa ?uiere, sa haraie, sa clipeasca, potrivind ceva inauntrul ei ?i deodata, o uria?a gheara electrica, incandescenta, aparu dintr-o latura. Regele striga:
— Batrana ma?ina cibernetica, opre?te-te!
— Ia seama cum mi te adresezi! Sunt Marele Hatman Cibernetic!
— A, da, adevarat — zise regele. Ferromagneticitatea Voastra, vezi ca electrobalaurul pe care-l creezi, dupa ce o sa doboare balaurul din Luna, o sa-i. ia locul, ?i cum o sa scapam de el?
— Construind altul, ?i mai puternic — il lamuri ma?ina.
— A, asta nu! Opre?te-te, te rog. Ce nevoie am de balauri tot mai puternici pe Luna cand eu nu vreau nici unul acolo!
— A, asta-i altceva — raspunse ma?ina. De ce nu mi-ai spus de la inceput? Vezi cat de nelogic te exprimi? Stai… Trebuie sa ma gandesc.
?i porni iar sa ?uiere, sa zbarnaie, apoi tu?i ?i spuse:
— Trebuie sa me?teresc o antiluna cu un antibalaur, sa-i introduc pe orbita Lunii (in clipa aceasta trosni ceva inauntrul ma?inii), pe urma sa m-a?ez in patru labe ?i sa cant: „Eu sunt tanar robo?el, nu mi-e teama nici de fel, unde-i apa hop ?i eu, zau ca nu mi-e frica, zau, de cu seara pana-n zori, ura, ura, de trei ori!
— Ciudat mai e?ti — spuse regele. Ce legatura are antiluna cu cantecele astea despre robo?elul cel tanar?
— Care robo?el? — intreba ma?ina. A, nu, nu, am gre?it, cred ca mi s-a stricat ceva inauntru. Se vede treaba ca s-o fi ars ceva. Regele incepu sa cerceteze ma?ina ?i gasi o lampa plesnita. O inlocui, apoi intreba iar ce sa faca cu antiluna.
— Ce antiluna? — intreba ma?ina, care intre timp uitase ce spusese inainte. Nu ?tiu nimic despre nici o antiluna… stai pu?in, trebuie sa ma gandesc.
Incepu sa ?uiere, sa fornaie, apoi spuse:
— Trebuie sa creez teoria generala a combaterii electrobalaurilor, pentru care balaurul din Luna va fi un caz foarte u?or de rezolvat.
— Bine, atunci creaz-o, ce mai stai! — zise regele.
— Da, dar pentru asta trebuie sa creez mai intai diferi?i electrobalauri de proba.
— A, nu! foarte mul?umesc — striga regele. Balaurul vrea sa-mi ia tronul. Ce-o sa se-ntample daca ai sa creezi mai mul?i?
— Da? Ei, atunci trebuie sa gasim alta cale. Vom aplica varianta strategica a metodei apropierilor; succesive. Du-te ?i telegrafiaza balaurului ca ii cedezi tronul cu condi?ia sa efectueze trei opera?ii matematice foarte simple…
Regele pleca ?i telegrafie, iar balaurul se declara de acord. Apoi regele se intoarse la ma?ina.
— Acum — ii spuse — transmite-i spre rezolvare prima problema: sa se imparta prin sine insu?i!
Regele transmise problema. Electrobalaurul se impar?i, ?i, cum intr-un electrobalaur incape un singur electrobalaur, ramase mai departe pe Luna ?i nimic nu se schimba.
— Ei, mare isprava facu?i — striga regele, alergand spre subterana atat de repede, incat i?i pierdu pantofii — balaurul s-a impar?it prin sine insu?i, ?i, pentru ca unu impar?it la unu fac unu, totul a ramas neschimbat.
— Nu-i nimic! Am facut-o inadins. Este o opera?ie care-i distrage aten?ia — zise ma?ina. Acuma spune-i sa extraga din el radacina patrata! Regele telegrafie pe Luna, iar balaurul incepu sa traga, ?i trase, ?i trase, apoi
