— De buna seama ca e o mare ?arlatanie, dar n-am sa ma las in?elata de acest negustor, caci nimeni nu ?tie despre fe?ele palide ceea ce ?tiu eu. Spune?i-i sa vina la palat ?i sa mi-o arate.

Slugile il adusera pe negustor la palat unde venerabilul batran se opri in fa?a prin?esei, impreuna cu cu?ca tarata de sclavii lui. In cu?ca se afla, chipurile, fa?a palida, cu chipul de culoarea cretei amestecata cu pirita, cu ochii ca mucegaiul umed ?i cu picioarele ca ni?te burlane. Privind-o pe prin?esa ?i zarindu-i chipul, care parea ca suna, ochii lucind ca ni?te u?oare descarcari electrice, Ferri?ius, sim?i cum inima incepe sa-i bata in piept nebune?te.

„Cu adevarat arata ca o fa?a palida!” — i?i zise prin?esa. Apoi, intorcandu-se spre negustor, spuse cu glas tare:

— Mult trebuie sa te fi trudit, batrane, pana ce-ai me?terit din namol papu?a asta, frecand-o cu praf do creta, ca sa ma pacale?ti. Dar sa ?tii ca eu cunosc toate tainele neamului puternicelor fe?e palide, ?i cand i?i voi da pe fa?a in?elatoria, voi porunci sa fii taiat ?i tu ?i creatura ta!

In?eleptul raspunse:

— Prin?esa Cristala, cel pe care-l vezi in cu?ca este atat de adevarat pe cat de adevarata poate fi numai o fa?a palida; l-am cumparat in schimbul a cinci mii de hectare de camp nuclear de la ni?te pira?i astrali ?i daca asta i?i va fi voia, ?i-l daruiesc caci nu am alta dorin?a decat sa-?i bucur inima!

Prin?esa ceru atunci o sabie ?i o baga printre gratii in cu?ca. Prin?ul ii prinse tai?ul, sfa?iindu-?i cu el hainele pana ce atinse ba?ica, iar cinabrul se varsa, inro?ind sabia.

— Ce-i asta? — intreba prin?esa, iar Ferri?ius raspunse:

— Sange!

Atunci prin?esa porunci sa se deschida cu?ca, intra cu curaj inauntru ?i i?i apropie fa?a de cea a lui Ferri?ius. Apropierea chipului ei ii ame?i cugetul, dar in?eleptul ii facu un semn de departe ?i prin?ul apasa burdufurile; din ele ie?i aerul statut, iar cand prin?esa intreba:

— Ce-i adierea asta?

Ferri?ius raspunse:

— Rasuflarea!

— E?ti, cu adevarat, un me?ter dibaci — spuse prin?esa negustorului, ie?ind din cu?ca — dar m-ai in?elat, a?a ca ai sa pieri ?i tu, ?i papu?a ta!

Atunci in?eleptul pleca capul, cuprins parca de mare jale, iar cand prin?ul facu ?i el la fel, din ochi incepura sa-i cada picaturi limpezi. Prin?esa intreba:

— Ce-i asta?

Ferri?ius ii raspunse:

— Lacrimi!

Atunci ea il mai intreba:

— Cum te nume?ti, tu, care zici ca e?ti o fa?a palida din ?ari indepartate?

— O, prin?esa, ma numesc Myamlak ?i nu-mi doresc nimic altceva decat sa ma unesc cu tine, precum aluatul cu apa, a?a cum e obiceiul neamului meu — raspunse Ferri?ius cu vorbele pe care le inva?ase de la in?elept. M-am lasat inadins rapit de pira?i ?i i-am rugat sa ma vanda acestui negustor care se indrepta catre ?ara ta. Sunt plin de recuno?tin?a fa?a de persoana lui metalica pentru ca m-a adus aici, caci sunt plin de dragoste pentru tine a?a cum balta e plina de noroi.

Tare se mai mira prin?esa, caci Ferri?ius vorbea intocmai ca o fa?a palida, de aceea il intreba:

— Spune-mi tu, care-?i zici Myamlak fa?a palida, ce fac fra?ii tai in timpul zilei?

— O, prin?esa — raspunse Ferri?ius — diminea?a se inmoaie in apa curata, se stropesc cu ea, ba i?i mai ?i toarna apa in ei, caci asta le face mare placere. Apoi umbla de colo-colo, leganandu-se, clipocind ?i plescaind, iar cand ii intristeaza ceva, atunci tremura ?i din ochi le curge apa sarata, iar cand ii bucura ceva, atunci iar tremura, dar ochii le raman usca?i. Strigatele umede le numim plans, iar pe cele uscate, ras.

— Daca e a?a cum spui — zise prin?esa — ?i daca-?i place atat de mult apa, asemenea fra?ilor tai, atunci am sa poruncesc sa fii aruncat in lacul palatului meu, ca sa te saturi de apa, ?i am sa spun sa-?i atarne plumb de picioare, ca sa nu ie?i deasupra inainte de vreme.

— O, prin?esa — raspunse Ferri?ius, pova?uit de catre in?elept — daca vei face a?a, voi pieri, caci de?i in noi exista apa, nu putem sta mai mult decat o clipa sub ea, altfel nu ne ramane decat sa rostim ultimele cuvinte, „bul-bul-bul”, cu care ne luam ramas bun de la via?a.

— Dar ia spune-mi, Myamlak, cum dobande?ti energia care-?i trebuie ca sa po?i umbla, clipocind, plescaind ?i leganandu-te de colo pana colo? — intreba prin?esa.

— Prin?esa — raspunse Ferri?ius — acolo unde traiesc, in afara de fe?ele palide ca mine, mai exista ?i ?i alte fapturi, care umbla de obicei in patru labe, pe care le in?epam ici ?i colo, pana pier. Trupurile lor moarte le taiem sau le macinam, apoi le prajim sau le fierbem, dupa care ne umplem cu ele trupul nostru. Noi cunoa?tem trei sute ?aptezeci ?j ?ase de feluri de a ucide ?i douazeci ?i opt de mii cinci sute nouazeci ?i ?apte de re?ete de preparare a celor uci?i, pentru ca introducerea lor in corpurile noastre prin orificiul numit gura sa ne faca mare placere. Arta de preparare a vieta?ilor ucise este mai renumita in ?ara noastra decat astronautica. Ea se nume?te gastronautica sau gastronomie, ?i n-are nimic comun cu astronomia.

— Asta inseamna ca va juca?i de-a cimitirul, facand din voi in?iva cavouri pentru confra?ii vo?tri patrupezi? — intreba prin surprindere prin?esa, dar Ferri?ius, urmand inva?atura data, zise:

— O, prin?esa, nu e o jucarie, ci o necesitate, caci via?a se hrane?te cu via?a ?i numai de nevoie ne indeletnicim cu asta.

— Dar ia spune-mi Myamlak, fa?a palida, cum va confec?iona?i voi urma?ii? — intreba prin?esa.

— Nu-i confec?ionam deloc — raspunse Ferri?ius — ci ii programam prin metoda statistica, pe baza procesului Mark, adica stochastic, perfect, de?i probabilistic. ?i facem asta fara voia noastra, ocazional, gandindu-ne la tot felul de alte lucruri in afara de programarea statistica, neliniara ?i algoritmica, de?i programarea tocmai atunci are loc, in mod spontan, de la sine ?i automat. Suntem alcatui?i in a?a fel ca fiecare fa?a palida sa se straduiasca sa-?i programeze urma?ii, caci asta ii face placere, dar programarea se face neprogramand, ?i mul?i fac tot ce le sta in putin?a ca din aceasta programare sa nu iasa nimic.

— Foarte ciudat — spuse prin?esa, a carei ?tiin?a era mai pu?in adanca decat a in?eleptului Polifazius — deci cum face?i voi, de fapt, toate astea?

— O, prin?esa — raspunse Ferri?ius. Avem aparaturi corespunzatoare, construite pe principiul cuplajului turnant. Aparatele astea sunt din punct de vedere tehnic o adevarata minune, pentru ca de ele se poate folosi chiar ?i cel mai mare cretin. Dar ca sa-?i explic mai pe larg metodele pe care le folosim, ar trebui sa vorbesc foarte mult, caci nu e simplu deloc. In esen?a totul pare foarte ciudat, avand in vedere ca nu noi am nascocit aceste metode. Sunt insa destul de placute.

— Nu mai am ce zice! — exclama prin?esa. E?ti o adevarata fa?a palida! Caci ceea ce spui, chipurile, are sens, dar in fond este complet lipsit de sens, de neinchipuit. De?i in aparen?a adevarat, totul este contrar oricarei logici, caci cum po?i fi un cimitir, nefiind cimitir, ?i cum sa programezi urma?i neprogramandu-i deloc?! Da, tu e?ti fa?a palida, Myamlak, a?a ca, daca dore?ti atat de mult, ma voi lega de tine printr-o legatura casnica ?i te vei urca pe tron impreuna cu mine, daca vei trece ?i de ultima incercare.

— ?i care va fi aceasta? intreba Ferri?ius.

— Incercarea asta… Incepu prin?esa, dar se opri. O banuiala i se strecura in inima: Spune-mi mai intai ce fac fra?ii tai in timpul nop?ii?

— Noaptea stau culca?i pe unde apuca, cu mainile indoite sub cap, cu picioarele chircite, iar aerul intra ?i iese din ei, facand un zgomot de parca cineva ar ascu?i o pila ruginita.

— Iata care e incercarea: Da-mi mana ta! — porunci prin?esa.

Ferri?ius ii intinse mana iar ea i-o stranse; el ?ipa atunci in gura mare, a?a cum il inva?ase in?eleptul, iar ea il intreba de ce ?ipa.

— Fiindca ma doare! — raspunse Ferri?ius. Atunci ea il crezu ca e cu adevarat o fa?a palida ?i porunci sa se inceapa pregatirile pentru nunta.

Dar tocmai in vremea aceea intamplarea a facut sa se intoarca nava cu care electorul prin?esei, cibercontele Ciberhazy, pornise spre ?inuturile astrale, ca sa gaseasca pentru Cristala o fa?a palida. In felul acesta el voia sa intre in gra?iile ei. Nelini?tit, in?eleptul Polifazius alerga la Ferri?ius ?i-i spuse:

— Prin?e, a sosit o astronava mare cu cibercontele Ciberhazy ?i i-a adus prin?esei o adevarata fa?a palida, dintre acelea pe care le-am vazut ?i eu odata, a?a ca trebuie sa fugim cat mai repede. Degeaba ne vom mai

Вы читаете Ciberiada
Добавить отзыв
ВСЕ ОТЗЫВЫ О КНИГЕ В ИЗБРАННОЕ

0

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.

Отметить Добавить цитату