Talharului cu diploma nu prea ii venea sa creada ?i nu accepta dintr-o data condi?iile. Pana la urma depuse juramantul, dar cu rezerva ca mai intai trebuie construit Demonul, iar acesta sa-?i dovedeasca puterea sa atot- informativa. Trurl se invoi.
— Aten?ie, acum, gura mare! — ii zise el. Ai pe undeva ni?te aer? Fara aer Demonul nu poate ac?iona.
— Am ni?elu?, pare-mi-se — ii raspunse Gurila — dar nu e prea curat, e cam statut…
— Nu face nimic, poate fi chiar putred, n-are importan?a — ii raspunsera constructorii. Du-ne acolo unde ?ii aerul ?i o sa-?i aratam totul!
Gurila le dadu drumul sa iasa din nava, tragandu-?i capul la o parte, apoi o pornira spre laca?ul monstrului. Picioarele sale era ca ni?te turnuri, iar spinarea cat un munte. De veacuri era nespalat ?i neuns, a?a ca scar?aia din toate incheieturile. In sfar?it, au ajuns la ni?te coridoare subterane. Pe drum erau raspandi?i tot felul de saci putrezi, plini cu informa?ii furate din toate par?ile, rostuite in pachete ?i pache?ele, legate cu sforicele, iar cele mai importante ?i mai pre?ioase erau insemnate cu creion ro?u. Pe peretele vagaunii atarna un catalog uria?, prins de stanca cu un lan? ros de rugina. ?i in catalog erau tot felul de capitole care toate incepeau cu litera A. Trurl se uita in toate par?ile, dar nu se opri din drum. Doar ecoul raspundea surd pa?ilor sai. ?i el ?i Clapau?ius strambara din nas, fiindca de?i informa?iile erau autentice ?i pre?ioase, totu?i peste tot, unde intorceai privirea, numai vagauni, impu?iciuni ?i gunoaie o droaie. Aer exista din bel?ug dar statut de tot. Se oprira ?i Trurl zise:
— Baga de seama! Aerul e facut din atomi, ?i atomii a?tia sar in toate par?ile ?i se lovesc unii de al?ii de miliarde de ori pe secunda in fiecare micromilimetru cubic. Tocmai in asta consta gazul, fiindca atomii se lovesc ?i sar ve?nic. Totu?i, de?i sar orbe?te ?i la intamplare, pentru ca in fiecare crapaturica sunt miliarde de miliarde de atomi, datorita numarului mare, din toate aceste sarituri ?i salturi se formeaza, intre altele, configura?ii apreciabile, provocate de simpla intamplare… ?tii tu, oare, ce-i aceea configura?ie?
— Te rog sa nu ma insul?i! — ii raspunse Gurila. ?tii doar ca nu sunt un ho? oarecare, necioplit, ci unul sub?ire, cu diploma ?i de aceea foarte nervos.
— Bine. A?adar, din aceste sarituri ale atomilor se nasc configura?ii apreciabile, adica semnificative, ca ?i cand, sa zicem, ai trage orbe?te in perete, iar loviturile s-ar constitui intr-o litera oarecare. Ceea ce la scara mare este rar ?i pu?in probabil, in gaz este general ?i neintrerupt, ?i asta datorita acelor bilioane de izbituri in fiecare suta de miime de secunda. Dar problema este urmatoarea: in fiecare farami?a de aer, din salturile ?i sariturile atomilor, se formeaza adevaruri importante ?i maxime pline de in?elepciune. Dar totodata apar ?i salturi ?i ciocniri fara nici un sens. ?i acestea din urma sunt de mii de ori mai multe decat celelalte. De?i se ?tia mai de mult ca, uite, acum, sub nasul tau ca un ferastrau, in fiecare miligram de aer se nasc in franturi de secunda fragmente ale acelor poeme care vor fi scrise abia peste un milion de ani, precum ?i tot felul de adevaruri minunate ?i dezlegari ale marilor taine ale Existen?ei, nu exista un procedeu ca toata aceasta informa?ie s-o separi, cu atat mai mult cu cat atomii, indata ce se izbesc in capete ?i se constituie intr-un con?inut oarecare, se ?i despart ?i, o data cu aceasta, dispare ?i informa?ia, poate pentru totdeauna. Deci este negre?it nevoie sa se creeze un Selector care sa aleaga numai ceea ce, in toata acesta alergatura a atomilor, are un sens. In asta consta intreaga idee a Demonului de Gradul al Doilea. Acum ai in?eles, prea luminate Gurila? E vorba, ?ine minte, ca Demonul sa extraga din toata dan?uiala asta a atomilor numai informa?ia veritabila, adica teoreme matematice ?i jurnale de moda, ?i modele, ?i cronici istorice, ?i re?ete de placinta, ?i procedee de carpire ?i de spalare a blindajelor de azbest, ?i versuri, ?i sfaturi ?tiin?ifice, ?i almanahuri, ?i calendare, ?i ?tiri secrete despre ceea ce s-a intamplat candva, ?i tot ceea ce au scris ?i scriu gazetele in tot Cosmosul, ?i car?i de telefon, inca netiparite…
— Ajunge! Destul! — striga Gurila. Termina odata! Ce folos ca atomii se unesc in felul acesta, de vreme ce indata se ?i despart. Apoi nu cred sa se poata alege adevarurile pre?ioase din toata aceasta tevatura ?i aiureala a atomilor dan?uitori prin aer, care n-are nici un sens ?i nu folose?te nimanui.
— A, deci e?ti cu adevarat mai pu?in prost decat credeam — zise Trurl. Intr-adevar greutatea cea mare e sa pui in practica aceasta selec?ie. ?i eu n-am deloc inten?ia sa te conving in mod teoretic de posibilitatea acestei selec?ii, dar, ca sa-mi ?in fagaduiala, chiar aici, in fa?a ta, am sa construiesc Demonul de Gradul al Doilea, ca sa vezi cu ochii tai splendida perfec?iune a acestui Atotinformator! Tu trebuie doar sa-mi faci rost de o cutie. Poate sa nu fie mare, dar neaparat inchisa ermetic. O sa facem in ea o gaurica mica cu un varf de ac ?i o sa a?ezam Demonul deasupra ei. ?i stand acolo calare, Demonul va slobozi din cutie numai informa?ia avand un oarecare in?eles, nimic altceva. Cum se va forma o gramajoara de atomi, care din intamplare o sa insemne ceva, atunci Demonul o s-o inha?e numaidecat ?i in?elesul acela il va inscrie, cu un stilou special de briliant, pe o panglica de hartie. Va trebui sa pregate?ti multa, caci va lucra zi ?i noapte, fara ragaz. Mai degraba obose?te Cosmosul decat el… De o suta de miliarde de ori pe secunda lucreaza Demonul de Gradul al Doilea. Ai sa vezi singur.
Acestea fiind zise, Trurl se intoarse la nava sa fabrice Demonul. In vremea asta Gurila il intreaba pe Clapau?ius:
— Dar cum arata Demonul de Gradul Intai?
— O, acesta e mai pu?in interesant. E un simplu demon termodinamic, care ?tie numai atat, sa dea drumul prin orificiu la atomi rapizi, iar pe cei len?i sa-i opreasca. In felul acesta se na?te un perpetuum mobile termodinamic. Dar asta n-are nimic comun cu informa?ia, a?a ca pregate?te mai bine un vas cu orificiu, fiindca acu?i se va intoarce Trurl!
Ho?ul cu diploma se duse intr-o pivni?a, cotrobai printre tinichele, inotand prin tot felul de fiare ruginite, pana ce scoase, de nu se ?tie unde, un butoia? de fier, vechi ?i gol. Facu in el o gaura mica ?i se intoarse. Tocmai atunci aparu ?i Trurl cu Demonul in mana.
Butoia?ul era plin de aer statut, a?a ca trebuia sa-?i astupi nasul cand te apropiai de orificiu. Dar pentru Demon asta n-avea nici o importan?a. Trurl a?eza faptura mica deasupra orificiului, calare pe butoia?, monta deasupra o bobina cu banda de hartie, banda o trecu apoi pe sub un stilou ?i acesta incepu grabit sa salte, sa vibreze, ca intr-un oficiu telegrafic, insa de un milion de ori mai repede. Micul stilou cu briliant tremura ?i vibra intruna; iar panglica cu informa?ii curgea mereu, acoperita de litere scrise, incolacindu-se pe podeaua neagra ?i murdara a pivni?ei.
Talharul Gurila, aflat langa butoia?, i?i apropie panglica de hartie de cei o suta de ochi ai sai ?i incepu sa citeasca ceea ce alegea Demonul, ca sita de informa?ii ce era, din salturile ?i sariturile neintrerupte ale atomilor. ?i informa?iile acelea il cople?ira atat de mult, incat nici nu observa ca amandoi constructorii o ?tersera din pivni?a, se intoarsera la nava ?i, tragand zdravan de ea o data, de doua ori, de trei ori, o scoasera, pana la urma; din groapa in care o pravalise talharul, intrara inauntru ?i o zbughira cat putura de repede. ?tiau ca, de?i Demonul lor ac?ioneaza, rezultatele acestei ac?iuni pot sa-l inzestreze pe Gurila cu o boga?ie de informa?ii mult mai mare decat cea dorita. In timpul acesta talharul statea sprijinit de butoia? ?i citea ceea ce a?ternea pe hartie stiloul cu cap de briliant al Demonului; tot ce acesta afla de la atomii saltare?i: cum se incolacesc miriapozii arlebardini, ca fiica regelui Petri?ius al Labaudiei se numea Garbunda, ce manca la dejun Frederic al II-lea, regele fe?elor-palide, inainte de a declara razboi gvendolinilor, cate straturi de electroni ar avea atomul de terminolium, daca un asemenea element ar fi posibil, care sunt dimensiunile orificiului posterior al pasaricii numita curcucel, pe care marlaii vaben?i obi?nuiesc s-o picteze pe razamforele lor, despre cele trei gusturi poliparfumate ale namolului oceanic din Apachioria Strasparenta, despre floricica Lubuducu care, orbita de lumina zilei, doboara pe vanatorii stramalfanzi cu dosul frunzelor, cum se scoate modelul de furnizare a unghiului bazei poligonului numit icosaedru, cine a fost giuvaergiul lui Fafu?ius, macelarul-stangaci al buvan?ilor, cate reviste filatelice vor aparea in anul ?aptezeci de mii in Morconau?ia, unde se gase?te trupul Cibriciei Calcai-Superb, pe care a strapuns-o cu un cui un oarecare Malconder in stare de be?ie, prin ce se deosebe?te Natanga de Motanga, cine are cea mai mica plivitoare lunguia?a din Cosmos, de ce puricii cu gura la coada nu vor sa manance mu?chi, in ce consta jocul numit Balansoarul Posterior Contras, precum ?i cate grauncioare de codi?a leului erau in gramajoara pe care Abrucvian Multipolus a lovit-o cu piciorul cand a alunecat la kilometrul opt de pe ?oseaua Albaterrei, in Valea Fulman?ilor Racun?i. Mai ca il apucara to?i dracii, caci incepuse sa-?i dea seama ca toate aceste informa?ii, profund adevarate ?i absolut pline de in?eles nu-i sunt defel necesare, fiindca toate la un loc formau un talme?-balme?, de care te durea capul ?i i?i tremurau picioarele. Iar Demonul de Gradul al Doilea ac?iona cu o viteza de trei sute de milioane de informa?ii pe secunda, iar banda de hartie se rasucea acum pe distan?e de zeci de mile, inecandu-l treptat pe talharul cu diploma, infa?urandu-l ca un paienjeni? alb, iar stiloul cu briliant in varf tremura ca nebun, de i se parea talharului ca acu?i o sa afle lucruri nemaiauzite, din acelea care-?i deschid ochii asupra Esen?ei Existen?ei, a?a ca citea absolut tot ce ie?ea de sub peni?a: despre cantecele bahice ale quaidono?ilor, masura papucilor cu pompoane pe continentul lui Gondvan, grosimea parului care cre?te pe fruntea de arama a streptococului ciutural, la?imea moalelor capului la puradeii gasi?i, litania exorci?tilor harman?i pentru trezirea cuviosului Cepila Gro?ipila, cele ?ase moduri de preparare a supei de gri?, cea mai buna otrava pentru matu?i, felurile de gadilaturi gre?oase,
