erau duse bagajele din trasura in odaie, sa presar un pumn de praf de Altruizina in fantana. In curtea hanului era un du-te-vino nemaipomenit, fetele de la bucatarie alergau de colo-colo cu gale?i de apa calda, hangiul le mu?truluia, manandu-le sa umble mai repede, apoi se auzi tropot de copite ?i dintr-o bri?ca sari un om in varsta cu o valiza de doctor in mana; nu se duse insa spre casa, ci spre grajd, de unde in rastimpuri se auzea un muget surd. Dupa cum am aflat de la camerista, o vietate geonica din curtea hanului, careia ii spuneau vaca, era gata sa fete. M-am cam nelini?tit auzind asta, caci sincer sa fiu, nu ma gandisem deloc la problema animalelor; dar nu mai puteam face nimic ?i m-am inchis in odaie ca sa observ cu aten?ie evenimentele. Acestea nu se lasara mult a?teptate. Am auzit zornaind lan?ul fantanii — slujnicele iar carau apa — ?i dupa o clipa iar se auzi mugetul vacii, caruia i se adaugau acum alte mugete; imediat dupa aceea medicul veterinar ie?i din grajd ?ipand ?i, ?inandu-se de burta, dupa el fetele de la bucatarie, la urma hangiul insu?i; cu to?ii, luand parte la durerile bietei vaci, fugeau care incotro, urland cat ii ?inea gura, ca sa se intoarca apoi de indata ce, la o anumita departare, durerile ii lasau. In felul acesta au repetat de cateva ori asaltul grajdului, de fiecare data ie?ind din el in fuga, cuprin?i de durerile facerii; naucit de acest nea?teptat curs al evenimentelor, am fost nevoit sa recunosc ca experien?a trebuia s-o fac in ora?, unde nu sunt animale. Mi-am impachetat repede lucrurile ?i am cerut sa mi se faca socoteala. Dar in intreg hanul sufereau cu to?ii intr-atata din cauza vi?elului care venea pe lume, ca n-aveai cu cine sta de vorba; am vrut sa plec singur, dar ?i pe caru?a?, cu iepele lui cu tot, i-au apucat durerile facerii, a?a ca n-am avut ce face ?i am hotarat sa ma duc in ora?ul din apropiere pe jos. Din nenorocire, insa, pe cand treceam raul pe un pode?, mana mi-a alunecat pe manerul valizei care, lovindu-se cu incuietoarea de o scandura, s-a deschis ?i toata incarcatura de praf alb s-a varsat intr-o clipita. Stateam, incremenit, privind cum curentul iute al apei inghite cele patruzeci de kilograme de Altruizina — dar nu mai era nimic de facut, zarurile fusesera aruncate, caci intregul ora? se aproviziona din acel rau cu apa de baut, Am mers a?a pana seara; cand am ajuns in ora?, peste tot era lumina, iar strazile pline de lume. Am gasit imediat un mic hotel ?i m-am oprit acolo, pandind primele semne ale ac?iunii preparatului, dar n-am observat deocamdata nimic. Obosit de lunga calatorie, m-am dus imediat la culcare. Pe la miezul nop?ii am fost trezit de ni?te strigate infrico?atoare. Am sarit din a?ternut ?i m-am uitat in jur. Odaia era toata luminata de flacarile care cuprinsesera casa de vizavi; am ie?it in strada, dar din prag m-am impiedicat de un cadavru, cald inca. Ceva mai incolo ?ase zdrahoni ?ineau zdravan un batran care striga ajutor ?i-i smulgeau cu cle?tele dinte dupa dinte, pana ce un strigat comun de u?urare anun?a ca gasisera, in sfar?it, ?i scosesera radacina dureroasa care-i chinuia ?i pe ei datorita transmisiei durerii; lasandu-l in plata Domnului pe cel chinuit, ramas fara din?i, se indepartara, vadit potoli?i.
Dar nu ?ipetele acelui nenorocit ma trezisera; pricina fusese un incident care avusese loc in carciuma de alaturi: un be?iv l-a pocnit pe tovara?ul de bautura ?i, resim?ind pe loc durerea acestuia, s-a infuriat ?i a inceput sa-l loveasca mai tare; la randul lor, comesenii, sim?ind ?i ei aceea?i durere, sarira sa-i snopeasca pe amandoi; cercul suferin?elor generale s-a intins intr-atat, incat jumatate din clien?ii hotelului, trezi?i din somn, punand mana pe ce gaseau, be?e, maturi, bastoane, o apucara numai in cama?i de noapte spre locul incaierarii; se porni o vanzoleala nemaipomenita printre unelte ?i vase sfaramate, o lampa fu rasturnata ?i carciuma lua foc. In sunet de clopote, in strigatele pompierilor ?i urletele celor rani?i in lupta, m-am indepartat cat am putut mai repede de locul acela, pentru ca, numai cateva strazi mai incolo, sa nimeresc in mijlocul unei mul?imi, stransa in jurul unei casu?e albe cu o gradina de trandafiri. Dupa cum am aflat, inauntru se afla o pereche de tineri proaspat casatori?i. Era o inghesuiala nemaipomenita, se vedeau uniforme militare, ve?minte preo?e?ti, ba erau ?i elevi de liceu; cei care se aflau mai aproape de ferestre bagau capul inauntru, al?ii le sareau in spinare, strigand: „Ei! Ce e?! Ce-i mo?mondeala asta?! Mult mai avem de a?teptat?! La treaba, mai repede!” — ?i altele asemenea. Un batranel, care nu putea razbate, ii implora cu lacrimi in ochi pe cei care-i barau drumul sa-l lase sa treaca mai in fa?a, fiindca de departe, din cauza slabiciunii, nu simte nimic; dar nimeni nu-l baga in seama — unii le?inau de placere pe nesim?ite, al?ii gemeau de atata voluptate, iar al?ii, mai necunoscatori, dadeau din umeri indiferen?i. Familia mirilor a vrut la inceput sa alunge ceata inoportuna, dar apoi, luata de valtoarea depravarii generale, se alatura corului de grosolanii, imboldindu-i pe tinderi cu acelea?i vorbe de?an?ate; in tot acest trist spectacol rolul principal il juca strabunicul mirelui care lovea din rasputeri cu fotoliul sau pe roate in u?a camerei nup?iale. Profund mahnit de aceasta scena, m-am intors ca sa ma duc la hotel, dar pe drum am intalnit numai gramezi de ceta?eni, ?ipand ?i paruindu-se; astea toate nu erau insa nimic in compara?ie cu scenele care aveau loc in hotel. De departe am vazut cum oaspe?ii sareau numai in cama?i de la etaj, frangandu-?i mai to?i picioarele, ca?iva se ca?arasera pe acoperi?, iar inauntru directorul hotelului, nevasta-sa, cameristele, portarii se zvarcoleau ?i ?ipau ca nebunii, se ascundeau prin dulapuri sau pe sub paturi — ?i asta numai pentru ca in pivni?a o pisica alerga dupa ?oareci.
Incepeam sa-n?eleg cat de nechibzuita fusese fapta mea; spre ziua Altruizina ac?iona cu atata for?a ca, daca pe unul il manca numai pu?in nasul, intreaga regiune, pe o raza de o mila, raspundea cu salve furtunoase de stranuturi, iar rudele persoanelor care sufereau de guturai, ca ?i doctorii ?i surorile de spital fugeau din calea acestora mai rau ca de ni?te ciuma?i; numai ca?iva masochi?ti se plimbau de colo-colo, palizi, gafaind de nespusa placere. Erau mul?i ?i din cei neincrezatori, care-i loveau ?i-i bateau pe cei din apropierea lor, numai ca sa se convinga daca e adevarata acea transmitere a sim?irilor, despre care se vorbe?te atata; cei maltrata?i nu ramaneau, la randul lor, datori ?i un zgomot surd de lovituri umpluse tot ora?ul. La vremea dejunului, umbland pe strazi, uluit de-a binelea, am intalnit o mare mul?ime, inecata in lacrimi, care gonea prin pia?a o batrana imbracata in doliu, aruncand in ea cu pietre. Am aflat ca era vaduva unui venerabil cizmar care murise cu o zi inainte ?i fusese inmormantat in diminea?a aceea; suferin?a nemangaiatei cizmarese atinsese atat de tare pe vecini ?i pe vecinii vecinilor, incat ace?tia, nemaiputand in nici un fel s-o mangaie pe sarmana femeie, au gonit-o din ora?. O triste?e nesfar?ita mi-a cuprins sufletul la vederea acestui spectacol oribil ?i m-am intors cat am putut de repede la hotel, dar ?i acesta era acum in flacari. Bucatareasa, in timp ce gatea supa, s-a fript la deget ?i, ca urmare a acestui fapt, un capitan de cavalerie care tocmai i?i cura?a arma la etajul ultim, sim?ind ?i el durerea, a apasat fara sa vrea pe tragaci, omorandu-?i pe loc nevasta ?i cei patru copii; disperarea lui se raspandi printre persoanele care fusesera inca transportate la spital, ca urmare a ranilor sau a pierderii min?ii, iar un binevoitor, vrand sa scurteze aceasta suferin?a generala, din cauza careia el insu?i mai ca nu pierise, stropea cu gaz pe cine nimerea ?i le dadea foc intr-un acces de adevarata nebunie. Am alergat departe de incendiu, eu insumi aratand ca un nebun, in cautarea unei persoane, una singura, fie cum o fi, care sa simta macar un strop de fericire, dar am dat numai peste resturi ale mul?imii care se intorcea de la acea noapte a nun?ii.
Evenimentele acelei nop?i erau comentate pe larg, parandu-li-se netrebnicilor acelora ca totul s-a desfa?urat nu a?a cum s-ar fi a?teptat; in afara de asta, fiecare din acei fo?ti coparta?i la dragoste strangea in maini cate un ciomag gros, ca sa goneasca pe orice suferind care li s-ar fi ivit in cale. Atunci am sim?it ca o sa-mi crape sufletul de-atata jale ?i ru?ine, dar am continuat sa caut un singur om macar care sa-mi mai aline durerea; intreband pe trecatori, am aflat pana la urma unde locuie?te
Cum stateam a?a, se apropiara de mine doi oameni. Unul, privindu-ma lung, il lovi cu toata puterea in mutra pe celalalt, eu am inlemnit de uimire, dar nici nu m-am apucat de falca, nici n-am gemut macar, deoarece, ca robot, falca nu ma durea deloc; trebuia sa ma fi gandit la asta, caci amandoi erau de la poli?ia secreta ?i, demascandu-ma in acest fel, mi-au pus catu?e la maini ?i m-au bagat la inchisoare. Acolo mi-am recunoscut intreaga vina. Contam pe faptul ca vor avea in vedere bunele mele inten?ii, de?i o jumatate din ora? era in flacari; ei insa, m-au pus indata in lan?uri, ca sa se convinga daca ?i ei simt acelea?i dureri ca mine; vazand ca nu li se intampla nimic, se repezira ca nebunii asupra-mi, lovindu-ma, calcandu-ma in picioare, tarandu-ma, rupand ghinturile ?i frangand fibrele bietei mele fapturi. Nu mai in?ir aici chinurile pe care le-am suportat pentru dorin?a sincera de a-i ferici pe ei to?i; pana la urma au umplut cu franturile corpului meu un tun ?i m-au expediat in Cosmosul pa?nic ?i intunecos ca intotdeauna. Zburand, cuprindeam tot mai de departe, cu privirea zdrobita scenele efectului Altruizinei pe spa?ii tot mai intinse, caci valurile fluviului duceau pulberea preparatului tot mai departe ?i mai departe. Am vazut atunci ce se intampla cu pasarile padurii, cu calugarii, caprele, cavalerii, cu ?aranii ?i nevestele lor, cu coco?ii, fecioarele ?i matroanele ?i, privind la toate acestea, ultimele lampi care-mi mai ramasesera intacte mi-au plesnit de o jale prea adanca — ?i tocmai am cazut, dupa ce-am planat indelung, langa casa ta, milostive domnule — trecandu-mi cu adevarat, pentru totdeauna, pofta de a-i ferici pe al?ii prin metode
