Soarele gol

Capul ii surase lui Baley:

— Am spus „buna ziua”, si imi pare rau ca v-am facut sa asteptati. Ma voi usca imediat.

Avea o fata triunghiulara, cu pometii destul de proeminenti (lucru si mai vadit at unei cand zambea) si care se ingusta intr-o curba lina, incadrand niste buze pline si terminandu-sc intr-o barbie delicata. Capul nu parea sa se afle prea sus deasupra pardoselii. Baley aprecie inaltimea femeii la aproape l,6o metri. (Nu era un caz tipic. Cel putin dupa parerea lui Baley. Pe Pamant se credea ca spatienele sunt de regula inalte si impunatoare). Si nici n- avea acele reflexe spatiene de bronz in par. Era un par castaniu deschis, aproape blond, de lungime potrivita. In acele clipe flutura zbarlit, din cauza a ceea ce detectivul banuia a fi un curent de aer cald. Imaginea era de-a dreptul atragatoare.

Baley raspunse, stanjenii:

— Daca vreti sa intrerupem contactul si sa asteptam pana ce sunteti gata…

— Nu, nu! Sunt aproape gata si putem sta de vorba intre timp. Hannis Gruer mi-a spus ca vreti sa ma vizionati. Sunteti de pe Pamant, dupa cate stiu.

Statea cu ochii atintiti asupra lui, parand sa-l soarba din priviri. Baley dadu din cap afirmativ si se aseza.

— Tovarasul meu este de pe Aurora.

Gladia surase si-si mentinu plivirile asupra lui Baley, de parca el ar fi fost adevarata curiozitate si, intr-adevar, isi spuse Baley, asa si era.

Femeia isi ridica bratele deasupra capului, trecandu-si degetele prin par si rasfirandu-l ca pentru a-i grabi uscarea. Avea brate delicate si gratioase.

E foarte atragatoare, se gandi Baley. Apoi isi spuse jenat: Jessie n-ar agrea scena asta.

Daneel interveni in conversatie:

— Nu s-ar putea, doamna Delmarre, ca fereastra pe care o vedem sa fie polarizata sau acoperita? Pe colegul meu il deranjeaza lumina zilei. Pe Pamant, asa cum ati auzit probabil…

Tanara femeie (Baley ii dadea douazeci si cinci de ani, dar nutrea o banuiala intristatoare ca in privinta varstei spaticnilor aparentele puteau fi foarte inselatoare) isi puse mainile pe obraji si exclama:

— Vai, sigur ca stiu! Ce proasta sunt! Iertati-ma, va rog, voi face asta imediat. Voi chema un robot…

Si, continuand sa vorbeasca, iesi din boxa de uscare, cu mana intinsa spre butonul de comanda.

— Mereu imi spun ca ar trebui sa am mai multe butoane in camera asta. La ce e buna o casa daca n-ai un buton la indemana oriunde le-ai afla — sa zicem, la cel mult un metru distanta. Ar fi… Dar ce, ce s-a intamplat?

Se uita uluita la Baley care, sarind din fotoliu si rasturnandu-l, se intorsese cu spatele, rosu pana in varful urechilor.

Daneel observa calm:

— Ar fi preferabil, doamna Delmarre, dupa ce chemati robotul sa va intoarceti in boxa sau, daca nu, sa puneti pe dumneavoastra unele articole vestimentare.

Gladia isi privi surprinsa corpul gol si raspunse:

— Da, desigur.

5. SE DISCUTA DESPRE CRIMA

— Era doar o vizionare, intelegeti, spuse Gladia plina de cainta. Se infasurase in ceva ce-i lasa libere bratele si umerii. Un picior i se vedea pana la jumatatea coapsei, dar Baley, care-si redobandise cumpatul si se simtea un mare natarau, il ignora stoic.

— E o chestie de surpriza, stiti, doamna Delmarre… raspunse el.

— O, nu face nimic. Poti sa-mi spui Gladia, doar daca nu… daca nu este impotriva uzantelor.

— Gladia, atunci. E-n ordine. Vreau doar sa te asigur ca nu era nimic neplacut, intelegi, doar o chestie de surpriza. Destul ca se facuse de ras, cugeta el, fara ca biata fala sa-si mai si inchipuie ca o gasise dezagreabila. De fapt era destul de… destul de…

Nu gasea cuvantul potrivii, dar isi dadea perfect scama ca in nici un caz nu i-ar putea vorbi Jessiei despre asta.

— Stiu ca te-am ofensat, spuse Gladia, dar fara sa vreau. Nici nu mi-am dat seama. Desigur, inteleg foarte bine ca trebuie sa respectam obiceiurile de pe alic planete, dar unele dintre ele sunt atat de bizare… De fapt, nu bizare, se grabi ea sa adauge, nu vreau sa spun bizare, ci neobisnuite, ma intelegi, si c foarte usor sa uiti asta. Asa cum am uitat sa tin ferestrele acoperite.

— Nu face nimic, murmura Baley.

Gladia se afla acum in alta incapere, cu toate ferestrele acoperite, iar lumina avea nuanta usor schimbata si mai linistitoare a artificialitatii.

— Cat despre treaba cealalta, continua ca cu toata seriozitatea, stii, e doar o simpla vizionare. La urma urmelor, nu te-ai sfiit sa vorbesti cu mine cind ma aflam sub uscator, si nici atunci nu eram imbracata.

— Ei da, raspunse Baley, dorind sa incheie cat mai repede aceasta discutie, sa te aud e una, iar sa te vad e alta.

— Pai da, chiar asa! Nu e vorba de vazut. Gladia se imbujora la fata si lasa privirile in jos. Sper ca nu-ti inchipui ca as face asa ceva, adica sa ies din uscalor, daca m-ar putea vedea cineva. Era insa o simpla vizionare.

— Si nu-i acelasi lucru? intreba Baley.

— Nicidecum. Si in clipa asta ma vizionezi. Nu ma poti atinge, nici mirosi, nu-i asa, nimic de felul asta. Dar ai putea daca m-ai vedea. Acum insa ma aflu la cel putin doua sute de mile distanta. Deci cum ar putea fi acelasi lucru?

Pe Baley lucrul incepea sa-l intereseze.

— Dar te vad eu proprii mei ochi.

— Nu, nu ma vezi. Vezi doar imaginea mea. Ma vizionezi.

— Si care-i deosebirea?

— E o mare deosebire.

— Inteleg. Si chiar intelegea, intr-un fel. Distinctia nu era prea usor de sesizat, dar avea o anumita logica.

Gladia relua, inclinandu-si usor capul intr-o parte:

— Intr-adevar intelegi?

— Da.

— Adica, nu te-ar deranja daca mi-as scoate halatul? intreba ea zambind.

Ma tachineaza si ar trebui sa i-o retez scurt, se gandi Baley. Spuse apoi, cu voce tare:

— Ba da, mi-ar abate mintea de la treaba. Vom discuta asta alta data.

— Dar, serios vorbind, le deranjeaza cumva ca stau in halat in loc sa imbrac ceva mai putin neprotocolar?

— Nicidecum.

— Iti pot spune pe numele mic?

— Daca vei avea prilejul.

— Si care ti-e numele mic?

— Elijah.

— E-n ordine. Si se ghemui intr-un fotoliu ce parea tare, aproape de duritatea ceramicii, dar care se lasa moale sub greutatea trupului ei, imbratisind-o gingas.

— Sa incepem deci, propuse Baley.

— Sa incepem.

Treaba aceasta ii parea detectivului extraordinar de grea. Nici macar nu stia cum sa inceapa. Pe Pamant ar fi intrebat despre nume, functie, Orasul si Sectorul de resedinta, o mie de intrebari tip. Si chiar daca ar fi cunoscut deja raspunsurile, metoda i-ar fi permis sa abordeze chestiunile esentiale. I-ar fi permis sa ia contact cu persoana