— N-are rost sa umblam cu ghicitul. Nu putea fi nimeni.
— Dar trebuie sa fi fost cineva. Agentul Gruer spune ca exista motive de a banui pe cineva. Asa ca vezi, trebuie sa fi fost cineva.
Pe fata femeii flutura un zambet slab, lipsit de bucurie:
— Stiu la cine se gandeste.
— Perfect. La cine?
Gladia isi puse mana ei mica pe piept:
— La mine.
5. SE RESPINGE O TEORIE
— As spune, colege Elijah, interveni Daneel in discutie, ca aceasta este o concluzie evidenta.
Baley se uita surprins la colegul sau, robotul.
— De ce evidenta?
— Insasi doamna Delmarre, explica Daneel, afirma ca este singura persoana care il putea vedea pe sotul ei. Conditiile sociale de pe Solaria nici nu i-ar permite sa prezinte altceva ca fiind adevarul. Desigur ca agentul Gruer gaseste firesc, ba chiar obligatoriu, sa creada ca un sot solarian nu poale fi vazut decat de sotia sa. Cum numai o singura persoana putea deci sa-l vada, o singura persoana putea sa-l loveasca si o singura persoana putea fi ucigasul. Sau, mai degraba, ucigasa. Daca iti amintesti, agentul Gruer a spus ca o singura persoana putea face asta. N-a admis posibilitatea existentei altcuiva. Asa e?
— Dar a mai spus, replica Baley, ca nici acea persoana n-ar fi putut savarsi crima.
— Vrand sa spuna, probabil, ca la locul faptei nu s-a gasit nici o arma. Presupun ca doamna Delmarre ne-ar putea explica aceasta anomalie.
Si Daneel arata cu o politete rece, de robot, spre locul unde Gladia continua sa fie vizibila pe ecran, cu privirile lasate in jos si strangand din buzele ei mici.
Dumnezeule, se gandi Baley, uitam de doamna.
Poate ca aceasta se intampla din cauza iritarii. Il irita Daneel, cu modul lui de abordare rece, neemotiv. Sau poate il irita propriul sau comportament, abordarea sa emotiva. Dar nu statu sa analizeze problema.
— Cam atat deocamdata. Gladia. Nu stiu ce se spune in asemenea situatii, dar sa intrerupem contactul. La revedere.
— Uneori se spune „incheiat vizionarea”, dar imi place mai mult „La revedere”. Pari tulburat, Elijah. Imi pare rau, caci m-am obisnuit sa se creada ca am facut-o eu, asa ca n-ai de ce sa fii stanjenit.
— Dar ai facut-o
— Nu! raspunse ea, manioasa.
— Atunci, la revedere.
Si imaginea Gladiei se sterse, purtand inca o expresie de manie. O clipa Baley continua sa simta inraurirea acelor cu totul extraordinari ochi cenusii.
Chiar daca afirmase ca s-a obisnuit sa fie considerata drept ucigasa, acest lucru era fara indoiala o minciuna. Mania ei vorbea mai clar decat cuvintele. Si detectivul se intreba de cate alte minciuni ar fi oare capabila.
Iar acum Baley se gasea singur cu Daneel.
— Ei bine, Daneel, spuse el, nu sunt chiar un natarau.
— Nici n-am crezut asta vreodata, colege Elijah.
— Atunci, spune-mi, ce te-a facut sa afirmi ca la locul crimei nu s-a gasit nici o arma? Asta nu rezulta din probele existente si nici din ceea ce mi s-a comunicat.
— Asa este. Am insa informatii suplimentare pe care tu inca nu le-ai aflat.
— Eram sigur. Ce informatii?
— Agentul Gruer a spus ca va trimite o copie a raportului privind cercetarile intreprinse de ci. Am aceasta copie. A sosit azi-dimineata.
— De ce nu mi-ai aratat-o?
— Am considerat ca poate ar fi mai avantajos pentru tine sa-ti faci cercetarile, cel putin in faza initiala, condus de propriile talc idei, fara a fi influentat de concluziile altora care, asa cum recunosc ei insisi, n-au ajuns la nici o concluzie satisfacatoare. Si tocmai pentru ca si eu insumi ma temeam ca procesele mele logice ar putea fi influentate de aceste concluzii, n-am participat deloc la conversatie.
Procese logice! Brusc, Baley isi aminti o farama dintr-o discutie purtata pe vremuri cu un robotician. Robotii, ii spunea acesta, sunt logici, dar nu rationali.
— Ai intervenit, insa, la sfarsitul discutiei.
— Intr-adevar, colege Elijah, dar numai pentru ca obtinusem dovezi evidente care confirmau banuielile agentului Gruer.
— Ce fel de dovezi?
— Cele ce puteau fi deduse din comportarea doamnei Delmarre.
— Sa precizam, Daneel.
— Gandeste-te ca daca doamna ar fi vinovata si ar incerca sa-si dovedeasca nevinovatia, i-ar fi util sa-l convinga de acest lucru pe detectivul care ancheteaza crima.
— Ei si?
— Daca i-ar putea deforma rationamentul exploatandu-i o anumita slabiciune, ar face aceasta, nu-i asa?
— E numai o ipoteza.
— Nicidecum, veni raspunsul calm al robotului. Ai observat, cred, ca si-a concentrat toata atentia asupra ta.
— Pentru ca
— Se concentrase asupra ta de la bun inceput, chiar inainte de a-si da seama ca tu vei vorbi cu ea. De fapt, este de presupus, in mod logic, sa se fi asteptat ca cu, in calitatea mea de auroran, sa conduc cercetarile. Si totusi s-a concentrat asupra la.
— Si ce deduci din asta?
— Ca isi bazeaza sperantele pe tine, colege Elijah. Tu esti pamantean.
— Si ce e cu asta?
— A studiat situatia de pe Pamant. Acest lucru l-a lasat sa se inteleaga de cateva ori. Stia ce vreau sa spun atunci cand la inceputul discutiei am rugat-o sa acopere sursele de lumina naturala. N-a parut surprinsa sau nedumerita, asa cum ar fi fost desigur cazul daca n-ar fi cunoscut conditiile de pe Pamant.
— Ei si?
— Intrucat s-a informat despre Pamant, este normal sa presupunem ca a descoperit una din slabiciunile pamantenilor. Trebuie sa fi aflat de complexul nuditatii, ca si de felul cum reactioneaza un pamantean la asemenea spectacole.
— Dar a… a explicat cum stau lucrurile cu vizionarea…
— Da, a explicat. Dar ti-a parut perfect convingatoare? De doua ori s-a lasat vazuta in ceea ce tu consideri a fi tinuta indecenta…
— Concluzia ta este deci ca incearca sa ma seduca. Asa e?
— Sa te abata de la obiectivitatea ta profesionala. Asa mi s-a parut mie. Si cu toate ca nu pot impartasi reactiile umane la o asemenea tinuta, as considera, pe baza datelor imprimate in circuitele memoriei mele, ca aceasta doamna prezinta o anumita atractivitate fizica. Mai mult, din comportarea ta am dedus ca-ti dadeai seama de asta si ca apreciai infatisarea ei. As spune chiar ca doamna Delmarre a procedat corect, gandindu-se ca modul ei de actiune te va face sa fii de partea ei.
— Uite ce e, spuse Baley stanjenit, indiferent de impresia pe care mi-ar fi facut-o, sunt inca un agent de politie in deplina posesie a eticii mele profesionale. Si acum, sa vedem raportul, nu uita asta.
Baley citi documentul in tacere. Il termina, dupa care se intoarse la inceput si il mai citi o data.
