sa-mi spuna prea multe. Desigur, voia sa-si incheie cercetarile inainte de a prezenta chestiunea in fata autoritatilor. Probabil ca se apropiase mult de obiectiv, caci altfel nimeni n-ar fi riscat sa-l omoare in mod violent. Un lucru insa tot mi-a spus Delmarre: intregul neam omenesc este in primejdie.
Baley se cutremura. O clipa ii paru ca aude din nou spusele lui Minnim, dar cu implicatii mult mai mari. Oare
— Si de ce credeti ca v-as putea ajuta? intreba detectivul.
— Pentru ca esti de pe Pamant. Intelegi? Noi, cei de pe Solaria, nu ne pricepem la asemenea lucruri. Intr-un fel, nu ne pricepem la oameni. Suntem prea putini aici.
Gruer parea stingherii.
— Nu-mi place sa spun asta, domnule Baley. Colegii mei rad de mine, unii de infurie chiar, dar eu simt clar acest lucru. Am impresia ca pamantenii
Baley incuviinta pe jumatate cu capul, dar nu spuse nimic.
— Dintr-un anumit punct de vedere, aceasta crima e binevenita, continua Gruer. N-am indraznii sa vorbesc si altora despre descoperirea lui Delmarre, caci nu stiam cine ar putea fi implicat in complot, iar Delmarre nu era dispus sa dea amanunte pana la terminarea cercetarilor. Si chiar daca Delmarre ar fi apucat sa termine, cum ar fi trebuit sa tratam problema? Cum sa ne purtam cu niste fiinte omenesti ostile? Nu stiu. De la bun inceput mi-am dat seama ca avem nevoie de un pamantean. Iar cand am aflat de activitatea dumitale in legatura cu acea crima comisa pe Pamant am inteles ca esti omul care ne trebuie. Am luat legatura cu Aurora, cu ai carei reprezentanti ai colaborat foarte strans, si prin ei m-am adresat autoritatilor pamantene. Si totusi, colegii mei nu se lasau convinsi de aceasta. Apoi s-a produs crima, ceea ce mi-a permis sa obtin acordul necesar. In acele momente ar fi aprobat orice.
Gruer sovai putin, apoi adauga:
— Nu este usor sa ceri ajutor unui pamantean, dar sunt nevoit s-o fac. Nu uita, orice ar fi la mijloc, ca tot neamul omenesc este in primejdie, deci si Pamantul.
Asadar, Pamantul era de doua ori in primejdie, se gandi Baley. Caci nu putea pune la indoiala sinceritatea disperata din vocea lui Gruer.
Pe de alta parte, daca aceasta crima a fost un prilej pentru a-i permite lui Gruer sa intreprinda ceea ce tot timpul dorise atat de mult, era oare aceasta ocazie cu totul binevenita? Se iveau noi posibilitati de investigare, pe care figura, privirea sau glasul detectivului nu le tradau.
— Am fost trimis aici ca sa va ajut, domnule agent, si voi face aceasta din toate puterile mele.
Gruer isi ridica paharul ca sa bea, in sfarsit, si il privi pe Baley pe deasupra lui.
— Bine. Dar, le rog, nici o vorba auroranului. S-ar putea sa fie implicata si Aurora. In orice caz, cei de acolo s-au interesat foarte mult de aceasta crima. De pilda, au insistat sa-l trimita pe domnul Olivaw impreuna cu dumneata. Aurora este puternica, asa ca a trebuit sa-l primim. Au spus ca-l trimit numai pentru ca a mai lucrat cu dumneata inainte, dar se prea poate sa doreasca sa aiba un om de-al lor la fata locului, nu?
Si sorbi incet din pahar, continuand sa-l priveasca pe Baley.
Cu un aer ganditor, detectivul isi trecu mana peste fata-i prelunga.
— Dar daca…
Nu-si termina gandul, ci sari de pe scaun si dadu sa se arunce spre Gruer, uitand ca n-avea in fata decat o imagine.
Caci agentul, privind inspaimantat la pahar, isi prinsese gatul cu mana si soptea ragusit:
— Ma arde…! Ma arde…!
Apoi scapa paharul, si bautura se imprastie. Iar odata cu ea se prabusi si Gruer, cu fata schimonosita de durere.
7. SE IMBOLDESTE UN DOCTOR
Daneel aparu in cadrul usii.
— Ce s-a intamplat, colege Eli…? Dar nu era nevoie de nici o explicatie. Vocea lui Daneel se transforma intr-un strigat puternic:
— Roboti ai lui Hannis Gruer! Stapanul vostru este ranit! Roboti!
Imediat in sufragerie patrunse o silueta metalica, iar dupa un minut sau doua sosira inca vreo zece. Trei din ei il luara cu grija pe Gruer si il scoasera clin incapere. Ceilalti incepura sa deretice si sa adune vesela imprastiata pe podea.
Daneel interveni brusc:
— Hei, roboti, lasati tacamurile! Cercetati locul! Cercetati daca nu este vreun om in casa! Alarmati robotii de afara! Spuneti-le sa cerceteze intregul domeniu! Daca gasiti vreun stapan, retineti-l! Nu-i faceti nici un rau (sfatul era inutil), dar nici nu-l lasati sa plece! Daca nu gasiti nici unul, anuntati-ma! Voi ramane in fata aparatului de vizionare.
Dupa ce se imprastiara robotii, Baley murmura catre Daneel:
— E doar un incepui. Otrava, desigur.
— Da. Lucrul este evident, colege Elijah! Si Daneel se aseza intr-un chip ciudat, de parca i-ar fi slabit genunchii. Baley nu-l vazuse niciodata, nici macar o clipa, manifestandu-se intr-un fel care sa para atat de omenesc.
— Mecanismele mele se resimt daca un om sufera vatamari in prezenta mea, explica Daneel.
— Dar nu puteai face nimic.
— Inteleg asta, si totusi parca mi s-au incalcit circuitele logice. Cred ca ceea ce simt s-ar putea compara, la o fiinta umana, cu un soc.
— Daca-i asa, atunci revino-ti. (Baley nu putea avea rabdare sau intelegere pentru un robot prea sensibil). Trebuie sa examinam marunta problema a faptasului. Nu exista otravire fara otravitor.
— S-ar putea sa fie o intoxicatie alimentara.
— O intoxicatie alimentara. Intr-o lume atat de bine oranduita? Imposibil. Si, in plus, otrava se afla in lichidul din pahar, iar simptomele au fost bruste si evidente. A fost o doza de otrava, si inca una zdravana. Uite ce e, Daneel, eu trec alaturi sa ma concentrez putin. Gaseste-o pe doamna Delmarre. Vezi daca este acasa si afla distanta dintre domeniul ei si cel al lui Gruer.
— Crezi oare ca ea…?
Baley ridica mana:
— Tu afla ce ti-am spus. Atat.
Si iesi cu pasi mari din incapere, dorind sa ramana singur. Evident, intr-o lume ca Solaria doua atentate atat de apropiate in timp nu puteau fi lipsite de legatura. Iar daca aceasta exista, concluzia cea mai simpla ar fi ca ideea lui Gruer despre un complot avea baze reale.
Baley simti cum il cuprinde o infrigurare bine cunoscuta. Venise pe Solaria purtand in minte dificultatile Pamantului, ca si pe ale lui.
Insusi. Crima in sine era un lucru indepartat, dar acum incepuse vanatoarea. Baley isi inclesta dintii.
La urma urmei, ucigasul (sau ucigasii, sau ucigasa) actionase in fata lui, si acest lucru il irita. Oare il socoteau un element atat de neglijabil? Faptul ii ranise mandria profesionala. Baley stia asta si ii parea bine. Cel putin ii dadea un motiv clar ca sa trateze totul ca pe o simpla crima, fara a se mai gandi la primejdia ce ameninta Pamantul.
Daneel il gasise intre timp si venea spre el cu pasi mari.
— Am facut ce mi-ai spus, colege Elijah. Am vizionat-o pe doamna Delmarre. Este acasa, la peste o mie de mile de domeniul Gruer.
— Am s-o vad si eu mai tarziu. Adica, am s-o vizionez. Baley se uita ganditor la robot. Crezi ca are vreo legatura cu aceasta crima?
— Pe cat se pare, nu o legatura directa, colege Elijah.
— Vrei sa spui ca ar exista vreo legatura indirecta?
— Ar fi putut convinge pe altcineva s-o comita.
